Va felicit, domnule Ghelase! E mare minune ca ati reusit sa faceti fotografiile acestea!
In alta linie de idei, ma indoiesc ca aceasta cladire, sub aspectul ei actual, dateaza din sec. XVII. Desi probabil ca actualul edificiu pastreaza unele parti de ziduri si de fundatii ale casei ridicate de Cantacuzini in secolul XVII (poate de Constantin Marele Postelnic, fiul lui Andronic Mare Vistiernic [1553-1601] si nepotul lui Mihai "Saitanoglu"), nu cred ca aspectul fatadelor sau volumetria cladirii mai au vreo legatura cu acea casa. Trecuta prin mostenire la Draghici, fiul postelnicului, apoi la fiul acestuia, Parvu I, ruinata in primele decenii ale sec. XVIII, ea a fost probabil refacuta de Cantacuzinii din generatia urmatoare, Constantin, Matei si Parvu II, fiii lui Parvu I. Casa a fost mostenita de Mihai, fiul lui Matei, si apoi de fiica lui Maria, casatorita cu marele aga Manolachi Vatatzes, care a vandut-o carturarului Ienachita Vacarescu. Vaduva lui Ienachita a vandut-o logofatului Stefan Bellu. Casa a suferit numeroase refaceri si modificari de-a lungul secolelor, printre cele mai importante fiind cea din 1852-1859, la alinierea Caii Victoriei, cand s-a pierdut o buna bucata din cladire, si cea din 1888-1890, cand arhitectul George Mandrea a refacut complet casa de la 1859, dupa nevoile noului proprietar, blanarul Prager (nu stiu daca ruda a marelui inginer Emil Prager [1888-1985]). Presupun ca de atunci dateaza, in linii generale, structura actuala a casei. Aspectul i-a mai fost modificat radical in deceniul IV al secolului XIX, cand s-a refacut in totalitate si fatada de pe Calea Victoriei. ----- Original Message ----- From: Dan Ghelase To: [email protected] ; [email protected] ; [email protected] Sent: Saturday, January 09, 2010 1:21 AM Subject: [Bucuresti] Casa Ienachita Vacarescu Am reusit azi sa pozez curtea din spatele edificiului...prin bunavointa riveranilor... Am cautat momentul cand frunzisul care ascundea santierul arheologic...era disparut... Surpriza este ca apare o defrisare, care pregateste ceva...necunoscut insa arheologilor INMI...autorii sapaturilor...! Se observa cladirea datand din sec.XVII, aflata in reparatii si renovari...de 5 ani...
