Semnalele date de specilistii in resurse umane arata ca piata muncii tinde sa se aseze
Meserii pentru care scoala nu te pregateste, specializari invechite cosmetizate, cerere mare si oferta mica, absolventi putini pe specializari cautate si programa neadaptata la cerinte, cam asa arata piata muncii si sistemul educational, care par a nu avea nimic in comun, desi ar trebui sa depinda in totalitate unul de altul.
In Leu e liniste. Pe holul principal al Facultatii de Electronica si Telecomunicatii cativa baieti isi disputa o mapa. E sesiune. Sunt anul in III si si-au xeroxat cursurile pentru examenul de peste patru zile. Nu lucreaza. Si nici n-au de gand sa se angajeze. Mai au doi ani in care sa se hotarasca unde vor lucra. Au auzit, insa, ca la Connex se plateste bine. Nu e greu sa te angajezi intr-o multinationala de asemenea talie. Pornesc de jos, de la "*222" si in doi-trei ani trec la Departamenul tehnic. Cel putin colegi mai mari ai lor asa au facut. Au, deci, toate premisele sa reuseasca. Daca nu, programare, Motorola, Siemens, magazine de calculatoare, n-ar trebui sa fie greu. Chiar daca nu au experienta, trebuie sa ii angajeze cineva pentru ca "se cere" specializarea lor - telecomunicatii. Important e, acum, sa treaca de sesiunea asta.
Studentii, in general, nu au o radiografie corecta a pietei locurilor de munca. Nu o au nici facultatile, cu atat mai putin ei. Intuiesc, insa, domeniile de interes, si asta are o pondere foarte mare in decizia de a da la o facultate sau alta. Insa, facultatea este un proces greoi de formare de specialisti. Chiar daca apare pe piata o necesitate de specialisti intr-un anumit domeniu, dureaza intre trei si cinci ani pana cand sistemul educational ii poate "livra".
In 2005 angajatorii cer, in continuare, specialisti in IT. Este o tendinta ce se mentine de cativa ani si care va continua, estimeaza agentiile de recrutare de personal. "Este un domeniu in care cunostintele teoretice pot fi puse in practica destul de facil, mai ales pe pozitii de operator PC, operator facturare, tehnoredactor, in care candidatilor li se solicita cunoasterea anumitor programme, cum ar fi: Excel, Access, Corel Draw sau chiar pozitii de Junior Programmer pe limbaje cum ar fi Java, C, C++, SQL, Visual Fox Pro etc.", spune Anca Tapai, Account Executive, Professional. Noutatea, spune ea, este ca piata a inceput sa ii ceara pe acei tineri fara experienta care pana acum cu greu puteau debuta intr-o profesie sau alta. "A venit si timpul ofertelor pentru tinerii absolventi, care intampinau greutati in a-si gasi un loc de munca, deoarece exista opinia potrivit careia absolventii nu se pot angaja pentru ca majoritatea angajatorilor doresc candidati cu experirenta, iar ei nu puteau obtine experienta deoarece nimeni nu dorea sa ii angajeze. Piata fortelor de munca din Romania ofera din ce in ce mai multe oportunitati de angajare pentru pozitii de entry-level", spune ea.
Call center-urile, noutatea salvatoare
Moda sau strategie, call-center-urile au intrat si pe piata romaneasca foarte puternic, devenind solutia la problema lipsei de experienta. Sunt multe companii care au prins in startegia lor apropierea de client. Este vorba mai ales despre acele companii care activeaza in domeniul serviciilor. Aceste servicii ofera o plaja larga de pozitii pe diverse segmente cum ar fi consultanta in operarea anumitor programe d ecalculator, vorbitori de diverse limbi straine, gestionare a comenzilor, servicii adresate clientilor, gestionare a plangerilor, vanzari la telefon, explica specialistul Professional. "In astfel de pozitii, angajatorul solicita, de cele mai multe ori, candidati fara experienta profesionala, insa care dispun de cunostinte avansate de limbi straine (si daca se poate limbi de circulatie restransa, cum ar fi suedeza, norvegiana, portugheza etc.), precum si de abilitati dezvoltate de comunicare si relationare. Alte caracteristici ale acestui tip de pozitii sunt programul de lucru in ture mobile sau lucrul in cadrul unor programe pe perioade de timp determinate", spune Anca Tapai.
Exista doua tipuri de call-center. Cele dezvoltate de unele companii, practic departamente ale acestora si acele cateva firme care ofera astfel de servicii companiilor. Easy Call este o astfel de firma catre care companiile externalizeaza serviciile de call center. Au peste 25 de clienti, ceea ce impune un numar mare de angajati. In special tineri. Experienta nu este necesara, dar sunt cu atat mai importante calitatile personale. "Angajatii trebuie sa aiba abilitati de comunicare si de a vinde, daca este vorba despre un serviciu de telemarketing", spune Vladimir Sterescu, Director Easy Call. Iar toate aceste insusiri personale sau specializari costa, spune el, si se regasesc in salariul angajatului - intre 250 dolari si 600 euro.
Cel mai mare pret se pune pe cunoasterea limbilor straine. Cu cat este mai rar vorbita, cu atat este mai greu de gasit un vorbitor dispus sa ocupe acea pozitie, spune Vladimir Sterescu. "Atunci cand gasesti un vorbitor de olandeza, norvegiana sau suedeza, il angajezi datorita acestei competente, nu a altora", spune el.
Cerinta de cunoscatori de limbi straine cu o circulatie mica la noi in tara este tot mai mare. Oferta insa stagneaza. Neerlandeza (limba vorbita in Olanda), suedeza sau limbile arabe se invata la Facultatea de Limbi Straine a Universitatii Bucuresti. Grupe de studenti pentru aceste limbi straine se organizeaza o data la doi ani. Anul acesta nu se da admitere pentru aceste specializari. Din cei 400 de absolventi care isi dau licenta in aceasta vara la aceasta facultate, doar doi s-au inscris pentru neerlandeza si unul pentru suedeza. Sunt studenti din promotiile anterioare, pentru ca in 2005 nu se incheie nici o promotie de vorbitori ai acestori limbi.
Client al firmei poate fi orice companie din orice domeniu, asa ca angajatii unui call center ar trebui sa provina din acele domenii care dau si clientii? Nu tocmai, spune Vladimir Sterescu. In firma sa angajatii sunt preponderent absolventi de ASE sau studenti in ani terminali la aceasta universitate. Nici chiar cei care lucreaza pe proiectele foarte tehnice nu sunt politehnisti. Iar facultatea absolvita nu este un criteriu decisiv la angajare.
Meseriile cautate nu se invata la scoala
Profesorii universitari gasesc in faptul ca la angajare nu conteaza studiile in proportie de 100% o foarte mare problema a pietei muncii din Romania. La asta se adauga faptul ca unii angajatori le solicita candidatilor specializari din afara mediului universitar pentru niste competente pe care le atesta diploma de licenta. Ecaterina Andronescu, rectorul Universitatii Politehnica din Bucuresti, considera ca vinovata este lipsa de maturitate a pietei muncii de la noi.
Totusi, pe piata muncii exista o serie de domenii care nu au acoperire in mediul educational. Este, de exemplu, acest domeniu al call center-urilor, care nu inseamna altceva decat relatii cu clientii. Facultatile de comunicare din tara, putinele licee de profil nu pregatesc persoanele care sa stea de vorba cu clientii. Aceste competente se dobandesc, de putin timp la noi, in cadrul unor training-uri interne organizate de companii. Asta justifica si perceptia pe care mai toti cei care au trecut prin fata ghiseelor institutiilor de stat sau recent privatizate o au fata de personalul aflat dincolo de pupitru.
Este doar un exemplu, iar lista meseriilor neacoperite de scolarizare este deschisa. Sunt in general profesiile nou-aparute la noi. Chiar si mult cautatul agent de vanzari se scoleste in trei-cinci luni pe bani grei la scoli de afaceri sau institutii de invatamant de scurta durata. La scoala, vanzarile se "predau" in cateva cursuri ale facultatilor de marketing. In practica, firmele fac o distinctie clara intre departamentul de vanzari si cel de marketing.
Reforma invatamantului ce incepe in aceasta toamna ar putea schimba situatia. Nu doar prin reformarea structurii ciclurilor de invatamant, ci prin modificarile pe care universitatile si facultatile trebuie sa le aduca programei de invatamant. Dar daca cei care intra la facultate anul acesta spera ca le vor fi scoase din orar acele cursuri despre care toata lumea spune ca nu ajuta la nimic se insala.
Reforma invatamantului va afecta piata muncii
Teodor Petrescu este decanul uneia dintre cele mai cautate facultati: Electronica si Telecomunicatii din cadrul Universitatii Politehnica Bucuresti. Deciziile lui influenteza nu doar sutele de studenti din cadrul facultatii, ci, in mod indirect si piata muncii. Reforma anuntata de Ministerul Educatiei, pentru alinierea noastra la decizia de la Bologna, i-a dat batai de cap decanului facultatii din Leu. "Sunt convins ca nu am ajuns la cea mai buna programa", spune el. "Am inregistrat niste variante, am conturat mai multe scenarii cu ceea ce s-ar putea intampla pe piata, ca sa vedem care este cea mai buna decizie pe care sa o luam si cea mai buna curricula scolara", adauga. Ce-a iesit? Vom vedea peste patru ani. Lucrurile sunt proiectate astfel incat cei care termina doar studiile de licenta sa se poata angaja in industrie sau exploatare, pe pozitii de executie, abia cei care urmeaza si masteratul sa poata fi "oameni de conceptie" cum ii numeste Teodor Petrescu. Patru ani sunt, totusi, prea putini pentru a suprapune exigentele sistemului de invatamant cu cerintele pietii muncii.
Curricula institutiilor de invatamant superior nu este adaptata cerintelor pietei
Tendinta cea mai avansata pe care o resimt specialistii nostri in resurse umane este cererea de specialisti cu un nivel ridicat de cunoastere a limbilor straine de circulatie internationala. Contactele cu clientii externi ai firmei sau comunicarea directa cu managementul strain al companiilor multinationale impun conditia obligatorie la angajare de cunoastere a cel putin unei limbi straine. Printre limbile straine din ce in ce mai solicitate se regasesc limbi straine predate in stadiu incipient in mediul institutional (ex. olandeza, suedeza, portugheza etc.). Cererea este justificata de tendinta generala de externalizare la nivel international, prin crearea de process center, call center etc., ce deservesc clienti din intreaga lume. In aceste domenii, se fac angajari pentru pozitii de helpdesk, asistenta tehnica, telemarketing, contabili, IT (software developper, web design etc.).
Limbile straine sunt predate fie in unitati de invatamant cu caracter preponderent umanist (limbi straine, litere), fie in filiere specializate ale facultatilor de profil (de exemplu, filierele de limbi straine din cadrul Universitatii Politehnice Bucuresti). Studierea in scoala a acestor limbi straine trebuie insa, in mod obligatoriu, sustinuta de un interes special si de o pregatire practica sau, cel putin, de abilitatea si de disponibilitatea de a asimila intr-un ritm foarte rapid prin cursuri intensive.
Cererea si oferta, mult disproportionate
O alta tendinta a pietei actuale, in care se resimte un decalaj destul de puternic intre cerere si oferta, se resimte in domeniul vanzarilor. Meseria de agent comercial este, de cativa ani, printre cele mai ofertate de catre angajatori, care gasesc, insa, cu greu candidatii potriviti. Sistemul de invatamant sustine destul de slab acest segment, deoarece nu exista decat Facultatea de Marketing, ce ofera o pregatire oarecum apropiata de profilul recomandat pentru aceasta pozitie. Institutiile de invatamant ar putea iesi in intampinarea acestei tendinte, cu atat mai mult cu cat domeniul vanzarilor este foarte motivant pentru tineri prin perspectivele de cariera pe care le ofera.
Foarte cautate sunt, de asemenea, pozitiile tehnice: inginer mecanic, inginer proiectant (Autocad), inginer constructii, inginer Drumuri si Poduri etc. Proaspetii absolventi in aceste sectoare sufera de lipsa experientei practice "de teren" pe care angajatorii o solicita. Sunt insa din ce in ce mai multi angajatori dispusi sa asigure training-uri de formare pentru tinerii absolventi, care sunt apoi integrati direct in companie.
Sectorul Receptie/Secretariat/Assistent Manager este la fel de bine reprezentat ca in anii trecuti. Aceste pozitii capata deja dimensiunea de "meserie" in adevaratul inteles al cuvantului, in sensul ca sarcinile si responsabilitatile acestor posturi sunt mult mai corect si mai realist conturate. Pentru astfel de pozitii este necesara cunoasterea (la nivel fluent) a cel putin unei limbi straine, dar si o anume atitudine care recomanda anumiti candidati pentru aceste posturi.
Pentru a conchide, curricula asigurata in prezent de institutiile de invatamant superior nu este perfect adaptata cerintelor actuale ale pietei. Departajarea candidatilor se face prin profil si prin capacitatea si disponibilitatea de a invata rapid si de a se adapta mediului organizational.
Estimam ca, pe viitor, va creste importanta limbilor straine corelate cu o specializare (tehnica, IT, contabila etc.) care sa le asigure absolventilor o pregatire completa, in acord cu asteptarile angajatorilor. Ca si domenii predilecte, consideram ca va creste cererea de tineri specialisti in sectoarele industrial/ethnic, dar si contabil. Tendintele acestui an se vor regasi, foarte probabil, si in urmatorii ani."
Camelia Stanculescu este director general Manpower Romania"
Sursa.
--
Toate cele bune,
Olivian
___________________
"There's not one thing I can't forget" -
http://tinyurl.com/9kq89
[note moderator]
Raspunsuri pentru acest subiect:
http://www.infoupb.ro/forum/viewtopic.php?p=54#1154
[/nota moderator]
[email protected] - cel mai mare grup studentesc din Romania, peste 1500 de studenti de la toate facultatile din Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti.
http://www.infoupb.ro/forum/ - Forumul Studentilor din Politehnica
Yahoo! Groups Links
- To visit your group on the web, go to:
http://groups.yahoo.com/group/info_upb/
- To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
- Your use of Yahoo! Groups is subject to the Yahoo! Terms of Service.
