> Begin forwarded message: > > From: florin bobu <[email protected]> > Subject: Expoziția Conditions of Peace / Condiții de pace la Iași > Date: September 17, 2020 at 12:57:31 GMT+3 > To: "tranzit.ro/ iasi" <[email protected]> > > Dragii noștri, > > Vă invităm sâmbătă, 19 septembrie 2020, începând cu ora 18 la deschiderea > expoziției CONDITIONS OF PEACE (CONDIȚII DE PACE) la spațiul de proiecte din > Str. Elena Doamna, nr. 37, Iași. > > Aceasta este prima din cele patru expoziții pe care le vom organiza la Iași, > Viena, helsinki și Belgrad în cadrul acestui proiect realizat printr-o > strânsă colaborare dintre: 1+1 [Iași], tranzitro/Iasi [Iași], Učitelj > neznalica i njegovi komiteti (The Ignorant Schoolmaster and his committees) > [Beograd], Rab-Rab Press [Helsinki], BOEM Artists’ Collective [Vienna]. > > Suntem fericiți să vă putem anunța că vom expune lucrări noi realizate de > către artiștii/ artistele și colegii/ colegele: > > Blind Date Collaboration (Alisa BECK & Marie - Christin RISSINGER), Andrei > NACU, Baran CAGINLI, Dorone PARIS, Edona KRYEZIU, Ines DOUJAK & John BARKER, > Lala RAŠČIĆ, Minna HENRIKSSON, Ovidiu POP, Nebojsa MILIKIĆ. > > Împreună vom respecta toate condițiile impuse de situația sanitară în care ne > aflăm, condiții stabilite de către Ministerul Sănătății și Ministerul > Culturii. Astfel, nu vor putea intra în spațiu mai mult de 4 persoane în > același timp. Acest lucru înseamnă că vă așteptăm oricând între 18.00 și > 20.00. Purtarea măștii în interior este obligatorie. > > Proiectul Conditions of Peace // Condiţii de pace a început în toamna lui > 2019 prin analizarea Declaraţiei Schuman şi a Cartei Europene a Drepturilor > Fundamentale, având în vedere fisurile tot mai clare din politica şi > societatea europeană şi din Uniunea Europeană. Aceste fisuri erau deja > vizibile în respingerea Constituţiei Europene în 2007, în lipsa solidarităţii > economice din timpul crizei din 2007-2008, şi mai ales în gestionarea crizei > din Grecia, în Brexit, în ascensiunea partidelor şi mişcărilor de dreapta, > precum şi în protestele Vestelor Galbene, în criza migranţilor, în mişcările > Extinction Rebellion sau Fridays for Future. > > Între timp ne confruntăm cu pandemia de COVID 19, care ne-a arătat în mod > tangibil ce înseamnă să externalizezi relaţiile sociale ca muncă neplătită. > Ţările care au menţinut, cel puţin într-o oarecare măsură, conceptul de > societate ca semnificant generic, în care solidaritatea, grija şi atenţia > sunt relaţii sociale esenţiale în producţia de bunuri sociale, au putut să-şi > mobilizeze locuitorii, adică membrii propriei societăţi, în lupta cu > pandemia, cu minimum de coerciţie. Puse în aceeaşi situaţie, ţările în care > fiecare contribuţie socială este măsurată prin venit şi profit au fost > nevoite să-şi exploateze muncitorii esenţiali până la epuizare, folosind din > ce în ce mai multă violenţă. Această violenţă nu a fost distribuită uniform, > dar s-au utilizat (reacţiile la) toate diferenţele sociale posibile, reale şi > construite: rasismul, anti-imigraţia, discriminarea pe motive de clasă, > discriminarea pe motive de gen, precum şi la alte forme de diferenţe, mai > localizate. > > Reacţia populară masivă care a conectat actualele manifestări instituţionale > de şovinism din Occident cu rădăcinile lor coloniale pune din nou sub semnul > întrebării rezoluţia europeană din 2009 referitoare la conştiinţa europeană > şi totalitarism, care spune: "Europa nu va fi unită dacă nu reuşeşte să aibă > o viziune comuna asupra istoriei sale, dacă nu recunoaşte nazismul, > stalinismul şi regimurile fasciste şi comuniste ca o moştenire comună şi dacă > nu poartă o dezbatere sinceră şi aprofundată cu privire la crimele lor din > secolul trecut”. Ce lipseşte din această ecuaţie este colonialismul european, > care a constituit în mare măsură inspiraţia lui Hitler, şi care şi-a > continuat războaiele rasiste până târziu în cea de-a doua jumătate a > secolului XX, la multă vreme după ce lecţiile Holocaustului şi ale > de-nazificării trebuiau să fi fost învăţate – de fapt cam în acelaşi timp în > care Declaraţia Schuman anunţa Pacea Mondială. > > Economia politică neo-colonialistă a Europei încă generează inegalităţi din > ce în ce mai mari şi creează victime ale schimbării climatice prin faptul că > protejează şi subvenţionează firmele multinaţionale cu sediul în Occident, > exploatând muncitorii şi extrăgând resurse, adesea stârnind războaie locale > şi regionale sau participând la războaiele imperialiste ale SUA. Eterna > confuzie retorică din discursul public între "migranţi" şi "refugiaţi" arată > că diferenţa este construită politic şi că în realitate aceştia sunt > rezultatul unora şi aceloraşi decizii politice. > > Dar cele de mai sus nu se aplică doar unor ţări îndepărtate, dezvoltarea > inegală şi exploatarea în interiorul Europei nu au început odată cu Uniunea > Europeană, ci continuă în cadrul acesteia, mai ales după ascensiunea > regimurilor neoliberale şi după căderea Zidului Berlinului. Solidaritatea a > fost întotdeauna trecută în planul doi, fapt care a devenit evident în > refuzul de a socializa datoria dintre ţările UE şi, în mod mai tangibil, în > trimiterea de curse aeriene către România pentru a duce în Germania muncitori > în agricultură, deoarece cetăţenii germani ezitau să lucreze, în ciuda > şomajului în creştere cauzat de pandemia de COVID-19. Cu această ocazie s-au > exacerbat şi inegalităţile din interiorul ţărilor, cele dintre noua clasă de > mijloc urbană, pe de o parte, "câştigătorii" tranziţiei, pe care elitele > conducătoare ale Europei şi i-au apropriat (aşa cum demonstra Emmanuel Macron > în Marea Dezbatere Naţională, ţinută ca răspuns la mişcarea Vestelor > Galbene), şi pe de altă parte clasa muncitoare urbană (acum în cea mai mare > parte şomeră sau angajată precar datorită privatizării şi > dezindustrializării) şi din zonele rurale – cei care au devenit "muncitorii > esenţiali" dispensabili ai Europei. Această "libertate de mişcare" a devenit > supapa prin care regimurile au controlat dezamăgirile şi nemulţumirile > propriilor cetăţeni. Din cauza pandemiei, această supapă de siguranţă a fost > închisă, ceea ce a dus la proteste, care devin din ce în ce mai violente. > > Prezentul proiect, care pune accentul pe aspiraţiile europene către Pace, > Solidaritate şi Bunăstare, a devenit unul urgent în vremea pandemiei de > COVID-19, deoarece pandemia amplifică criza deja existentă. Situaţia în care > accelerarea consolidării capitalului, subordonând statele prin elitele lor > conducătoare, transformându-le în reprezentante şi garante naţionale ale > capitalului, care în acelaşi timp pot linişti "publicul" cu ajutorul unor > măsuri protecţioniste din ce în ce mai puternice, este o reţetă bine > cunoscută pentru război. > > Războiul ideologic pe tema sensului noţiunilor de Pace, Solidaritate şi > Bunăstare şi a modului în care acestea pot fi realizate a reprezentat o parte > foarte importantă a Războiului Rece. Experienţa şi moştenirea blocului > socialist, a statelor nealiniate şi a luptelor anticolonialiste (care din > motive ideologice, geopolitice şi economice s-au identificat în principal cu > socialismul, fie el şi ne-implementat în mod declarat) continuă să alimenteze > luptele socio-economico-politice de astăzi. În acest sens, Războiul Rece nu > s-a sfârşit, ci continuă prin mijloace economice, militare şi de propagandă > între ţări şi în interiorul acestora. > > În acest context, în partea istorică a expoziţiei ne întoarcem la perioada > Declaraţiei Schuman, pentru a reflecta asupra situaţiei de după cel de-al > Doilea Război Mondial şi asupra aspiraţiilor de atunci, asupra creării > Coaliţiei pentru Cărbune şi Oţel, care mai târziu a devenit Comunitatea > Economică Europeană şi apoi Uniunea Europeană, precum şi asupra relevanţei > şi caracterului practic al acestor aspiraţii în ziua de azi. Ţările > participante la proiect – Austria, Finlanda, România şi Serbia – nu au făcut > parte din cele şase state fondatoare. De aceea, în această parte a expoziţiei > vom examina şi istoria fiecăreia din aceste ţări, precum şi situaţia lor > geo-politico-economică şi ideologia de după război. > > Curatoriată colectiv de: Noa Treister, Sezgin Boynik, Florin Bobu, Alex > Nikolic și Livia Pancu > > Cercetarea istorică referitoare la România a fost realizată de Marius > Alexandru Dan, Florin Bobu, Livia Pancu. Design și layout: Poe Orlando > Emanuel, Florin Bobu, Andrei Timofte. > > Cercetarea istorică referitoare la Austria a fost realizată de către > Alexander Nikolic din cadrul BOEM*. > > Contribuția lui Sezgin Boynik pentru partea de cercetare istorică va avea > forma unui interviu acordat de către ET Thompson revistei Labour focus on > Eastern Europe, vol. 5, No.: 5-6, Iarnă 1982-83. > > Cercetarea istorică referitoare la Republica Socialistă Federală Iugoslavia a > fost realizată de către: Svebor Midžić, Darinka Pop - Mitić și Noa Treister > > Traducere din limba engleză în limba română a textului ce însoțește > expoziția: Sorana Lupu > > Mai multe informa'ii puteți găsi aici: > www.conditionsofpeace.org <http://www.conditionsofpeace.org/> > www.unuplusunu.org > <https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.unuplusunu.org%2F%3Ffbclid%3DIwAR27nFwwQug-9FyIDFCEq0D6eEoIKq9AtkA_yOECkLcM8y4DSVUeQRPcF1M&h=AT0ZypEpQ8BQwxPR1fkFFv3CAqO6lmSqCJfcaakvU5bYPzEEK8HEZmAfxy-8tZhQmoqQiuY81OKIyrlw3mD79Hq5wKvBGXDTjAN0I1T5dYXYENRyex4ddoeM2ibiuOzwrReeFYhBRpMQtmI4yg> > https://ro.tranzit.org/en/calendar/iasi > <https://ro.tranzit.org/en/calendar/iasi> > > Partenerii de proiect: 1+1 [Iași], tranzit.ro/ <http://tranzit.ro/> Iasi > [Iași], Učitelj neznalica i njegovi komiteti (The Ignorant Schoolmaster and > his committees) [Beograd], Rab-Rab Press [Helsinki], BOEM* Artists’ > Collective [Vienna] > > Proiectul este co-finanțat de: Administraţia Fondului Cultural Naţional, > Programul “Europa pentru Cetățeni” a Uniunii Europene, Centrul Cultural > German Iași, Institutul Goethe, Frame Contemporary Art Finland, Foundation > for Arts Initiatives și ERSTE Foundation. > > Proiect cultural finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. > Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului > Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de > modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în > întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării. / > > > > -- > Florin Bobu > +40.724.337.069 > > http://www.tranzit.org/ <http://www.tranzit.org/> > www.unuplusunu.org <http://www.unuplusunu.org/>
_______________________________________________ oberlist mailing list [email protected] https://lists.idash.org/cgi-bin/mailman/listinfo/oberlist
