capitole de aderare la UE Cea mai importanta conditie este justitia pe care Ilescu cu Nastase si ai lor nu o vor libera, inamovibila, din motive lesne de inteles, deoarece in cazul ca justitia este declarata prin legea fundamentala libera, inamovibila, nu se vor mai putea amesteca pentru a apara marea coruptie regizata tocmai de ei si comisa de ei insisi, atunci vor trebui sa justifice de unde vin averile pe care le-au acumulat, atat ei de la varf, cat si asa zisii baroni, membrii bandei. GGane
23 Septembrie, 2004 - Published 11:26 GMT Ana Maria Bota Corespondent BBC la Bruxelles România a încheiat încă două capitole de aderare la UE România face joi un pas important spre finalizarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, încheind provizoriu încă două capitole din cele 30 aflate în discuție- serviciile și politica regională. Ramân încă în suspensie capitolele cele mai dificile - concurența, mediul înconjurător și, mai ales, justiția și afacerile interne. Toamna alegerilor Guvernul român încearcă să accelereze ritmul negocierilor, în speranța că va reuși să le încheie chiar înainte de alegeri. Capitolul de politică regională este unul dintre cele mai importante din punct de vedere financiar. În prezent, o treime din bugetul anual de 100 de miliarde de euro al Uniunii Europene e locat susținerii regiunilor sărace, infrastructurii și transportului, iar procentul tinde să crească și mai mult pe viitor. Pentru primii trei ani de după aderare, României i-au fost deja aproape șase miliarde de euro, o sumă care nu se va schimba, indiferent de negocierile între țările membre privind următorul buget comunitar. Finanțarea Sunt bani mulți, dar nu atât de mulți cât au primit în trecut Grecia, Irlanda, Spania și Portugalia, sau cele zece țări care au aderat în mai. Spre comparație, acestora li s-au alocat 22 de miliarde de euro pentru 75 de milioane de locuitori, adica 293 de euro pe cap de locuitor pentru primii trei ani de după aderare. Or, în perioada 2004-2007, românii vor primi pe cap de locuitor doar 260 de euro. Explicația este că subvențiile regionale nu pot depăși echivalentul a 4% din produsul intern brut al unei țări membre, în ideea că o țară săracă nu poate absorbi dintr-odată așa de mulți bani. În plus, autoritățile romane trebuie și ele să cofinanțeze proiectele de dezvoltare regională, deci să contribuie cu pâna la 25% din suma totală. De aceea, e greu ca o țară să atingă plafonul maxim de utilizare a fondurilor regionale, și foarte mult va depinde de organizarea beneficiarilor locali, de la care trebuie să pornească inițiativele - precum județele și consiliile locale, agențiile de dezvoltare regională, camerele de comerț sau organizații non-guvernamentale. În Polonia, de exemplu, unele județe și-au triplat numărul de angajați specializați în afaceri europene, pentru a evita pierderea acestor fonduri din cauza ineficienței și corupției, așa cum s-a întâmplat, odinioară, după aderarea Greciei la Uniunea Europeana. Despăgubiri pentru investitori Celălalt capitol închis joi, privind libera circulație a serviciilor, prevede și el schimbări de care vor beneficia oamenii de rând - până în 2012, societățile de valori mobiliare trebuie sa înființeze un fond de despăgubire a investitorilor, pentru a evita repetarea scandalurilor precum Caritas sau FNI. În același timp, România continuă sa negocieze joi la capitolul de mediu, unde adaptările la legislația și practica europeană sunt cele mai costisitoare. Concurența-un capitol sensibil Ramâne încă în discuție și capitolul delicat al concurenței, unde Comisia Europeană a cerut recent, printr-o scrisoare adresată autorităților de la București, să alinieze ajutoarele de stat la cerințele comunitare. E vorba, mai ales, de subvențiile acordate Sidex și altor companii siderurgice, de facilitățile acordate televiziunii Antena 1, precum și regiunilor defavorizate cum ar fi Valea Jiului. Negocierile s-ar putea prelungi până la ultima clipă, ca și în capitolul privind justiția și afacerile interne, unde Uniunea Europeană dorește garanții mai clare pentru independența magistraților. Întârzierile vor fi penalizate În pofida dificultăților, diplomații europeni merg pe premisa că negocierile cu România se vor încheia totuși până în noiembrie. "La ce schimbări ne mai putem aștepta în România din noiembrie până în februarie, într-o perioadă post-electorală?"- se întreba, retoric, un oficial. Uniunea Europeană nu dorește, pe de altă parte, să amâne prea mult semnarea tratatului comun de aderare cu Bulgaria, dat fiind că și bulgarii vor avea alegeri generale anul viitor. E un punct de vedere pragmatic-declara un oficial. "Prin clauza de monitorizare întărită, care permite amânarea cu un an a aderării unei țări care nu-și îndeplinește promisiunile, putem acum face- după încheierea negocierilor- ceea ce puteam face înainte doar în timpul negocierilor, deci putem strânge la menghină orice guvern se afla la putere în România sau Bulgaria." De aceea- încheia același oficial- nu e nevoie să facem nici o decuplare între România și Bulgaria. Ea va putea avea loc la sfârșitul anului 2005, dacă rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene dovedesc că una dintre țări întârzie prea mult cu aplicarea angajamentelor luate. Unirea face Puterea. ------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> Make a clean sweep of pop-up ads. Yahoo! Companion Toolbar. Now with Pop-Up Blocker. Get it for free! http://us.click.yahoo.com/L5YrjA/eSIIAA/yQLSAA/DXOolB/TM --------------------------------------------------------------------~-> Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! Yahoo! Groups Links <*> To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/ <*> To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] <*> Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
