capitole de aderare la UE Cea mai importanta conditie este justitia pe care Ilescu cu Nastase si ai lor nu o vor libera, inamovibila, din motive lesne de inteles, deoarece in cazul ca justitia este declarata prin legea fundamentala libera, inamovibila, nu se vor mai putea amesteca pentru a apara marea coruptie regizata tocmai de ei si comisa de ei insisi, atunci vor trebui sa justifice de unde vin averile pe care le-au acumulat, atat ei de la varf, cat si asa zisii baroni, membrii bandei. GGane
23 Septembrie, 2004 - Published 11:26 GMT Ana Maria Bota Corespondent BBC la Bruxelles Rom�nia a �ncheiat �nc� dou� capitole de aderare la UE Rom�nia face joi un pas important spre finalizarea negocierilor de aderare la Uniunea European�, �ncheind provizoriu �nc� dou� capitole din cele 30 aflate �n discu�ie- serviciile �i politica regional�. Ram�n �nc� �n suspensie capitolele cele mai dificile - concuren�a, mediul �nconjur�tor �i, mai ales, justi�ia �i afacerile interne. Toamna alegerilor Guvernul rom�n �ncearc� s� accelereze ritmul negocierilor, �n speran�a c� va reu�i s� le �ncheie chiar �nainte de alegeri. Capitolul de politic� regional� este unul dintre cele mai importante din punct de vedere financiar. �n prezent, o treime din bugetul anual de 100 de miliarde de euro al Uniunii Europene e locat sus�inerii regiunilor s�race, infrastructurii �i transportului, iar procentul tinde s� creasc� �i mai mult pe viitor. Pentru primii trei ani de dup� aderare, Rom�niei i-au fost deja aproape �ase miliarde de euro, o sum� care nu se va schimba, indiferent de negocierile �ntre ��rile membre privind urm�torul buget comunitar. Finan�area Sunt bani mul�i, dar nu at�t de mul�i c�t au primit �n trecut Grecia, Irlanda, Spania �i Portugalia, sau cele zece ��ri care au aderat �n mai. Spre compara�ie, acestora li s-au alocat 22 de miliarde de euro pentru 75 de milioane de locuitori, adica 293 de euro pe cap de locuitor pentru primii trei ani de dup� aderare. Or, �n perioada 2004-2007, rom�nii vor primi pe cap de locuitor doar 260 de euro. Explica�ia este c� subven�iile regionale nu pot dep�i echivalentul a 4% din produsul intern brut al unei ��ri membre, �n ideea c� o �ar� s�rac� nu poate absorbi dintr-odat� a�a de mul�i bani. �n plus, autorit��ile romane trebuie �i ele s� cofinan�eze proiectele de dezvoltare regional�, deci s� contribuie cu p�na la 25% din suma total�. De aceea, e greu ca o �ar� s� ating� plafonul maxim de utilizare a fondurilor regionale, �i foarte mult va depinde de organizarea beneficiarilor locali, de la care trebuie s� porneasc� ini�iativele - precum jude�ele �i consiliile locale, agen�iile de dezvoltare regional�, camerele de comer� sau organiza�ii non-guvernamentale. �n Polonia, de exemplu, unele jude�e �i-au triplat num�rul de angaja�i specializa�i �n afaceri europene, pentru a evita pierderea acestor fonduri din cauza ineficien�ei �i corup�iei, a�a cum s-a �nt�mplat, odinioar�, dup� aderarea Greciei la Uniunea Europeana. Desp�gubiri pentru investitori Cel�lalt capitol �nchis joi, privind libera circula�ie a serviciilor, prevede �i el schimb�ri de care vor beneficia oamenii de r�nd - p�n� �n 2012, societ��ile de valori mobiliare trebuie sa �nfiin�eze un fond de desp�gubire a investitorilor, pentru a evita repetarea scandalurilor precum Caritas sau FNI. �n acela�i timp, Rom�nia continu� sa negocieze joi la capitolul de mediu, unde adapt�rile la legisla�ia �i practica european� sunt cele mai costisitoare. Concuren�a-un capitol sensibil Ram�ne �nc� �n discu�ie �i capitolul delicat al concuren�ei, unde Comisia European� a cerut recent, printr-o scrisoare adresat� autorit��ilor de la Bucure�ti, s� alinieze ajutoarele de stat la cerin�ele comunitare. E vorba, mai ales, de subven�iile acordate Sidex �i altor companii siderurgice, de facilit��ile acordate televiziunii Antena 1, precum �i regiunilor defavorizate cum ar fi Valea Jiului. Negocierile s-ar putea prelungi p�n� la ultima clip�, ca �i �n capitolul privind justi�ia �i afacerile interne, unde Uniunea European� dore�te garan�ii mai clare pentru independen�a magistra�ilor. �nt�rzierile vor fi penalizate �n pofida dificult��ilor, diploma�ii europeni merg pe premisa c� negocierile cu Rom�nia se vor �ncheia totu�i p�n� �n noiembrie. "La ce schimb�ri ne mai putem a�tepta �n Rom�nia din noiembrie p�n� �n februarie, �ntr-o perioad� post-electoral�?"- se �ntreba, retoric, un oficial. Uniunea European� nu dore�te, pe de alt� parte, s� am�ne prea mult semnarea tratatului comun de aderare cu Bulgaria, dat fiind c� �i bulgarii vor avea alegeri generale anul viitor. E un punct de vedere pragmatic-declara un oficial. "Prin clauza de monitorizare �nt�rit�, care permite am�narea cu un an a ader�rii unei ��ri care nu-�i �ndepline�te promisiunile, putem acum face- dup� �ncheierea negocierilor- ceea ce puteam face �nainte doar �n timpul negocierilor, deci putem str�nge la menghin� orice guvern se afla la putere �n Rom�nia sau Bulgaria." De aceea- �ncheia acela�i oficial- nu e nevoie s� facem nici o decuplare �ntre Rom�nia �i Bulgaria. Ea va putea avea loc la sf�r�itul anului 2005, dac� rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene dovedesc c� una dintre ��ri �nt�rzie prea mult cu aplicarea angajamentelor luate. Unirea face Puterea. ------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> Make a clean sweep of pop-up ads. Yahoo! Companion Toolbar. Now with Pop-Up Blocker. Get it for free! http://us.click.yahoo.com/L5YrjA/eSIIAA/yQLSAA/DXOolB/TM --------------------------------------------------------------------~-> Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! Yahoo! Groups Links <*> To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/ <*> To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] <*> Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
