|
Invitatie la expozitie marţi, 14 decembrie, la Galeria H�art Vaccinul antipatriotard Orice �ncercare de demitizare provoacă scandal �n Rom�nia. Cea mai
cunoscută a avut loc �n urmă cu c�ţiva ani, c�nd revista �Dilema� problematiza
mitul poetului naţional Mihai Eminescu. Au urmat reacţiile celor scandalizaţi,
care nu puteau suporta presupusele insulte la adresa Luceafărului poeziei
rom�neşti. Reacţiile fac parte dintr-o boală naţională care rezistă de pe
vremurile comuniste, c�nd eram obişnuiţi să lăudăm, nu să ne spunem părerile
sincer despre aceste chestiuni.
Un caz asemănător este cel al lui Ştefan cel Mare şi Sf�nt, ironizat �ntr-o
expoziţie care va avea loc �n cur�nd �n Bucureşti. Domnitorul a fost, anul
acesta, subiectul unor ode nesf�rşite, fără sens, care fac mai mult deservicii
cunoscutului personaj istoric.
Sanctificare �pe genunchi� Despre acest subiect este vorba �n expoziţia care se va deschide marţi, 14
decembrie, la Galeria H�art, expoziţie curată de criticul şi galeristul Dan
Popescu. Acesta consideră că �una dintre modalităţile de exprimare artistică ce
ne-a fost refuzată �nainte de �89 a fost tocmai arta ce amendează anumite
derapaje ale societăţii. �n acest caz, este vorba de practicile hilare de
sanctificare �pe genunchi� ale Bisericii Ortodoxe rom�ne.
�mpreună cu cinci tineri artişti (Dumitru Gorzo, Suzana Dan, Sorin Tara,
Alina Buga si Sabina Spătariu) am �ncercat să-l celebrăm şi noi pe Ştefan cel
Mare diminu�ndu-i aura de sf�nt, umaniz�ndu-l un pic.�
Viol �n grup cu Mioriţa Imaginea cu ciobanul mioritic violat face parte dintr-o expoziţie deschisă
recent la Muzeul Naţional de Artă Contemporană de la Casa Poporului. Ea aparţine
artistului rom�n Dumitru Gorzo, recunoscut pentru lucrările sale care
scandalizează spiritele pioase. �Avem �n faţă ciobanul mioritic căruia i-o trag
toţi din toate părţile�, cam aşa �şi descrie artistul lucrarea. �Este o paralelă
�ntre Casa Poporului şi unul dintre miturile de bază ale poporului rom�n. Dacă
rom�nii ar fi avut coloană vertebrală, nu s-ar fi construit monstruozitatea
aceasta. Pentru occidentali, această clădire este ca şi pentru rom�ni Mioriţa.
Se mai poate vorbi despre Casa Poporului ca despre un monolit care reprezenta
�nainte puterea totalitară. Povestea se continuă la ora actuală prin prezenţa
Parlamentului �n acest loc damnat�.
�n tranziţie prin epoca de aur Despre acest fenomen al ironiilor legate de mituri omniprezente pe scena
artistică rom�nească, sociologul Vintilă Mihăilescu consideră că �dacă
demitizarea nu este teribilistă, este o dovadă de sănătate mentală a unei
societăţi. Un exemplu este şi modul �n care francezii se raportează la
rădăcinile lor galice. S�nt celebre cele două personaje Asterix şi Obelix.
Francezii s�nt m�ndri de cultura lor, dar �şi permit să se autopersifleze �n
acest mod. Acest lucru este expresia puterii unei culturi şi nu o slăbiciune.
Atitudinea de respingere a societăţii rom�neşti a acestor acţiuni vine din
obişnuinţa unui secol �n care aceste subiecte au rămas tabu. Totuşi, nu putem să
nu admitem importanţa acestor mituri �n construirea societăţii rom�ne. Le
recunoaştem valoarea la momentul lor, dar acum nu mai s�ntem la momentul 1848�.
Cotidianul, 10
decembrie
EuroAtlantic Club: http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/ *** Birou de traduceri autorizate. Oana Gheorghiu - tel/fax: 252.8681 / [EMAIL PROTECTED]
Yahoo! Groups Links
|
