Politizarea funcţiei publice s-a dovedit un impediment �n calea reformelor. Eliberarea statului, ca spaţiu public, de sub controlul grupurilor private (cum s�nt şi partidele politice) este o parte esenţială a reformei politicii. Tentaţia partitocratică exacerbată de guvernarea de coaliţie limitează spaţiul reformei.

Mai �ncet dec�t �n urmă cu patru ani, dar la fel de sigur, varianta rom�nească a spoil system-ul se reinstalează. Urmărind promovarea �n funcţii pe baza criteriilor de loialitate partinică sau a sprijinului logistic sau financiar din campanie, spoil system-ul antrenează, la �nceputul fiecărui ciclu de guvernare, schimbarea administraţiei. Legitimitatea c�ştigată prin alegeri acoperea astfel, cu acordul tacit al publicului, marea t�rguială. După 1992, la fiecare patru ani, serviciile publice s�nt aproape integral �nlocuite. Aceeaşi justificare, indiferent de partid sau moment, transpare: schimbarea predecesorilor a căror ineficienţă a fost demonstrată chiar de pierderea alegerilor este o cerere publică. �n această logică, pesedismului i se vor succeda penelismul, pedismul, purismul şi udemerismul, aşa cum, �n 1992, fesenismului �i urma fedesenismul, iar, �n 1996, pedeserismul lăsa locul cederismului. Substitut al doctrinelor sau proiectelor de politici publice, spoil system-ul se dovedeşte singura realitate politico-administrativă a Rom�niei. Diferenţele politice nu constau, aşa cum s-ar aştepta unii, �n abordarea temelor guvernării, ci �n promovarea fidelilor. O nouă vasalitate se impune. Confruntarea politică tinde să se reducă la schimbarea persoanelor. Pentru unii politicieni „realişti“, semnificaţia votului din 12 decembrie pare să constea doar �n schimbarea clientelelor. Atragerea unor reprezentanţi ai sectorului civic �n zona guvernamentală �şi manifesta �n acest sens limitele: prezenţi la guvernare, solidari prin aceasta cu reprezentanţii partidelor, lipsiţi de sprijin politic efectiv, dornici să-şi promoveze reformele, aceştia vor manifesta un apetit critic redus. Instabilitatea funcţiei publice, justificată politic prin schimbarea conducerii, antrenează de 15 ani incompetenţa, clientelismul şi corupţia. Pentru că spoil system-ul (tradus ad litteram prin sistem de pradă) se opune sistemului bazat pe merit. �ntre spoil system şi merit system există o contradicţie de esenţă: modalitatea de promovare. C�nd loialitatea şi controlul partinic devin principalele merite, competenţa şi eficienţa s�nt marginalizate. Dacă sistemul de promovare bazat strict pe merit este mai puţin relevant �n construcţia echipei guvernamentale, el devine �nsă important �n elaborarea politicilor publice. Dincolo de cabinetul demnitarului, imixtiunea politicii de partid constituie un handicap. Iar guvernele de coaliţie, cum este şi guvernul actual, nu pot aplica �n mod consecvent criterii de performanţă pentru promovarea persoanelor �n funcţii publice. Legitimitatea votului deschide poziţiile de comandă către reprezentanţii partidelor. De aceea, gradul �nalt de profesionalism nu este suficient pentru a antrena ocuparea unor responsabilităţi politice de către funcţionarii publici. Dar menirea funcţionarilor publici este să asigure continuitatea statului, cu at�t mai mult atunci c�nd alternanţa la guvernare se realizează. Pe de o parte, schimbarea constantă a funcţionarilor duce la ineficienţă, incompetenţă, insecuritate, dacă nu chiar la corupţie. Pe de altă parte, slujbele �n administraţie s�nt o cale aproape naturală de a atrage noi membri şi a oferi motivaţie pentru afilierea la partide politice. De răspunsul la această dilemă depinde calitatea administraţiei şi a guvernării. Politizarea funcţiei publice s-a dovedit un impediment �n calea reformelor. Eliberarea statului, ca spaţiu public, de sub controlul grupurilor private (cum s�nt şi partidele politice) este o parte esenţială a reformei politicii. Tentaţia partitocratică exacerbată de guvernarea de coaliţie limitează spaţiul reformei. Sub măştile schimbării, aceleaşi practici re�nvie. Faptul că actorii s�nt alţii nu constituie o garanţie că lucrurile vor evolua altfel. Rolul şi responsabilitatea preşedintelui s�nt de aceea esenţiale pentru a răspunde aşteptărilor publice privind reforma. Guvernul, aflat sub presiunea �nţelegerilor de coaliţie, nu va putea trece singur acest examen.
 
Cristian PARVULESCU
 
-- 
"Let me know, at least, that she'll try
Then she'll be a true love of mine"
 


EuroAtlantic Club: http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/

***
Birou de traduceri autorizate. Oana Gheorghiu - tel/fax: 252.8681 / [EMAIL PROTECTED]




Yahoo! Groups Links

Raspunde prin e-mail lui