Dragi prieteni, am placerea sa va prezint prima editie a buletinului informativ electronic al Centrului de Resurse Juridice - PRO BONO PUBLICO. Conceput ca un instrument de informare a publicului asupra proiectelor, initiativelor si luarilor de pozitie ale Centrului, el debuteaza cu o prezentare a programului de combatere a discriminarii sub forma unui interviu acordat de coordonatoarea lui, avocata Iustina Ionescu. Sectiunea "In instanta" isi propune sa detalieze, in fiecare luna, un caz solutionat de avocatii Centrului; in numarul curent, despre Camera Deputatilor si informatiile de interes public. Evenimentele care au avut loc in luna care a trecut sunt incluse la sectiunea "Noutati", in timp ce activitatile viitoare sunt anuntate in cadrul rubricii "Calendar". Evident, asteptam cu interes impresiile, sugestiile si eventual propunerile dvs. si va dorim sanatate si putere de munca pana ne vom intalni din nou luna viitoare. Ioana Davidescu, editor PS: Daca doriti sa cititi newsletter-ul online, o puteti face la adresa http://www.crj.ro/pro-bono/pro-bono-ian2005.htm Pentru abonare, vizitati http://www.crj.ro/newsletter/ NOUTATI ******************** Bradul Drepturilor Omului Activisti pentru drepturile omului din mai multe organizatii reprezentand grupuri sociale vulnerabile, impreuna cu jurnalisti din presa scrisa si audio-vizual au impodobit pe 10 Decembrie 2004 Bradul Drepturilor Omului la Libraria Carturesti din capitala. In loc de podoabele obisnuite, ei au ornat insa bradul cu mesaje descriind cele mai frecvente cazuri de incalcari ale drepturilor omului pe care le doresc rezolvate in anul urmator. Pentru informatii suplimentare: Ioana Davidescu, [EMAIL PROTECTED] RADO promoveaza cazuri strategice in instanta Reteaua de Avocati pentru Drepturile Omului este o retea nationala care reuneste profesionisti in domeniul juridic care lupta pentru protejarea drepturilor omului si consolidarea statului de drept in Romania. Reteaua a fost creata in 2004 si este coordonata de Centrul de Resurse Juridice. Scopul ei este de a promova cazuri strategice in instanta, in materia drepturilor omului. Pentru mai multe informatii privind Reteaua si domeniile sale de interes, vizitati http://www.crj.ro/strategic.php Pentru informatii suplimentare: Catalina Radulescu, [EMAIL PROTECTED] CRJ are o noua Directoare Executiva D-na Georgiana Iorgulescu este noua Directoare Executiva a Centrului de Resurse Juridice. Georgiana este avocata, lucreaza la CRJ din anul 2000 si a coordonat programul de grant-giving si, mai tarziu, cel privind reforma justitiei. Ea o inlocuieste pe d-na Renate Weber care este acum Consilier Prezidential in cadrul departamentului Constitutional-Legislativ al administratiei prezidentiale. Noul Presedinte al Consiliului Director al CRJ este, incepand cu luna aceasta, dl. Florin Buhuceanu. Pentru informatii suplimentare: Georgiana Iorgulescu, [EMAIL PROTECTED] Brosuri privind continutul acquis-ului comunitar In cadrul campaniei de informare a functionarilor publici cu privire la continutul acquis-ului comunitar, Centrul de Resurse Juridice a publicat, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, o serie de brosuri continand sinteze legislative ale celor 3o de capitole ale acquis-ului comunitar. Ele pot fi descarcate la adresa www.crj.ro/publicatii Pentru informatii suplimentare: Valentina Nicolae, [EMAIL PROTECTED] CALENDAR******************** 10-14 Februarie: Training pe Strategic Litigation Centrul de Resurse Juridice (CRJ) in colaborare cu organizatia Mental Disabilities Rights International (MDRI) din Washington D.C., U.S. va organiza o sesiune de instruire privind documentarea si initierea de cazuri strategice in instanta concentrandu-se in special pe protectia drepturilor persoanelor cu dizabilitati mintale si a dreptului la un mediu sanatos. Sesiunea este destinata in principal avocatilor si juristilor si este programata a se desfasura in doua etape: 10-12 Februarie 2005 - Strategic Litigation pentru protejarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilitati mintale din institutii psihiatrice. 13-14 Februarie 2005 - Strategic Litigation pentru protectia mediului. Pentru informatii suplimentare: Catalina Radulescu, [EMAIL PROTECTED] si Georgiana Pascu, [EMAIL PROTECTED] 21-22 Februarie: Seminar privind Modelul European de Excelenta In intervalul 21-22 Februarie 2005, Centrul de Resurse Juridice organizeaza o sesiune de instruire privind adaptarea modelului european de excelenta la specificul serviciilor de reintegrare sociala si supraveghere din Romania. La seminarul organizat cu sprijinul Departamentului de Dezvoltare Internationala al Guvernului Marii Britanii (DFID) vor participa cei 41 de sefi de servicii de reintegrare din Romania. Pentru informatii suplimentare: Carmen Grecu, [EMAIL PROTECTED] 23 Februarie: Conferinta Nationala privind Probatiunea CRJ anunta Conferinta Nationala privind Probatiunea, ce va avea loc la Sinaia in data de 23 Februarie 2005. Printre participanti se vor numara sefii directiilor si serviciilor de reintegrare sociala si supraveghere, precum si reprezentanti ai Ministerului Justitiei cu atributii in acest domeniu. Pentru informatii suplimentare: Carmen Grecu, [EMAIL PROTECTED] ARTICOL/INTERVIU******************** Interviu cu Iustina Ionescu, avocata stagiara si Coordonatoarea programului de Combatere a Discriminarii 1. Conduceti la CRJ un program legal antidiscriminare. Care sunt, mai exact, principalele tipuri de activitati pe care le desfasurati in cadrul acestui program? Programul antidiscriminare al CRJ este proiectat sa raspunda unor nevoi largi in domeniul discriminarii. De aceea, realizam atat campanii de advocacy, cat si proiecte de instruire a practicienilor dreptului, a reprezentantilor ONG-urilor sau a jurnalistilor in sensul aplicarii corecte a legislatiei antidiscriminare; in plus, monitorizam jurisprudenta romaneasca in domeniul discriminarii si chiar incercam sa contribuim la construirea unei jurisprudente care sa contina cazuri strategice pentru lupta antidiscriminare. 2. Care sunt tipurile de cazuri cu care va confruntati si cate dintre ele pot fi prealuate si asistate? Care sunt cele mai frecvente criterii de discriminare intalnite? Intai de toate, trebuie sa precizez ca CRJ nu detine resursele necesare pentru a acorda asistenta juridica sau reprezentare tuturor persoanelor care se considera victime ale unui comportament discriminatoriu. Ne dorim, in primul rand, sa functionam ca o resursa juridica pentru alte organizatii neguvernamentale care lucreaza in mod direct cu categorii de persoane frecvent supuse discriminarii. In ceea ce priveste criteriile de discriminare, am observat ca religia apare deseori în cazurile noastre, demonstrand o anumita doza de intoleranta asociata cu religia majoritara; cazurile care au la baza orientarea sexuala sau statutul HIV pozitiv sunt in mod deosebit cazuri in care stigma se manifesta in cele mai grave forme. In plus, o situatie generalizata deosebit de grava este cea a persoanelor cu dizabilitati mintale carora li se refuza inclusiv drepturile fundamentale absolute cum sunt dreptul la viata sau dreptul de a nu fi supus torturii, tratamentelor inumane sau degradante. Din acest motiv CRJ are un intreg program destinat acestei categorii dezavantajate de persoane. 2. Daca va situati in pozitia victimei discriminarii, va pare ca actualele masuri legislative din Romania va protejeaza? Sunt ele cu adevarat eficiente? Din vara lui 2003, la initiativa CRJ, un grup de organizatii neguvernamentale a condus o campanie de advocacy pentru modificarea legii antidiscriminare in vederea alinierii sale la prevederile directivelor europene in acest domeniu. In martie 2004, legea a suferit modificari care asigura acum un cadru legislativ de baza pentru protectia impotriva discriminarii. Din punct de vedere substantial, legea romana este acoperitoare reglementand discriminarea directa sau indirecta, hartuirea, victimizarea sau ordinul de a discrimina, indiferent de criteriul legal expres sau de orice alt criteriu care se afla la baza faptei de discriminare. Din punct de vedere procedural un aspect pozitiv este scutirea taxei de timbru si capacitatea procesuala activa acordata ONG-urilor, ceea ce inseamna ca acestea pot initia in instanta cazuri de discriminare in favoarea victimelor discriminarii. Pe de alta parte insa, sistemul legislativ romanesc nu protejeaza cu adevarat victimele discriminarii din punct de vedere al dovedirii faptei pretinse a fi discriminare si al remediilor existente. Sarcina probei,adica/responsabilitatea dovedirii faptei discriminatorii, in cazurile de discriminare, reprezinta obligatia victimei, ceea ce face ca deseori discriminarea sa fie greu sau chiar imposibil de demonstrat. De aceea, modelul Uniunii Europene prevede notiunea de schimbare a sarcinii probei care presupune ca daca victima prezinta un minim continut faptic care sa determine declansarea unei prezumtii simple ca a avut loc o discriminare, intra, apoi, in obligatia paratului sa explice pe baza caror considerente s-a comportat intr-un anumit fel si sa demonstreze ca faptele sale nu duc la incalcarea principiului egalitatii de tratament. In nici un caz aceasta nu inseamna o prezumtie de vinovatie, intrucat reclamantul are obligatia de a aduce probe care sa trezeasca suspiciunea ca ar putea fi vorba de discriminare. In alta ordine de idei, din punctul de vedere al remediilor, procedura administrativ-contraventionala care se desfasoara in fata Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii nu este deloc incurajatoare pentru victime, deoarece ea nu duce la obtinerea unor remedii efective, ci, in cel mai grav caz, la aplicarea unei amenzi contraventionale care se incaseaza la bugetul de stat. Deci, chiar daca CNCD constata discriminarea intr-un caz anume, victima nu beneficiaza de un remediu financiar, ci, cel mult, de unul moral. Ca urmare, daca doreste un remediu financiar, victima se afla in situatia de a incepe o noua procedura in fata instantelor de judecata in care trebuie sa demonstreze din nou ca s-a savarsit fapta de discriminare. O mare atentie trebuie acordata aici termenelor prevazute de lege. Pot exista cazuri in care, pentru a nu rata termenul declansarii unui proces in instanta, victima se afla in situatia in care nu poate astepta solutia CNCD. Mai mult, de 2 ani de cand functioneaza, CNCD nu a reusit sa dovedeasca faptul ca are capacitatea de a solutiona un caz in termenul legal, indeplinind o investigatie corecta si completa, si oferind justificari judicioase cu privire la existenta sau inexistenta unei fapte de discriminare cu care este sesizat, ceea ce nu poate fi un lucru incurajator pentru persoanele expuse discriminarii. Un element in plus este, desigur, teama victimelor de a nu suferi din nou din cauza declansarii procedurilor legale. Cu toate acestea, consideram ca in conditiile unui proces bine condus de catre persoane care cunosc toate mecanismele legale si care le folosesc corect, la timp si in mod perseverent, avand grija sa obtina si sa conserve probe suficiente, se pot obtine remedii legale si in primul rand se poate obtine o constientizare a publicului ca discriminarea nu poate fi tolerata într-o societate democratica. 3. La cine poate apela o persoana atunci cind considera ca a fost discriminata? Dupa cum spuneam, ONG-urile care au ca scop protectia drepturilor omului sau care au interes legitim in combaterea discriminarii au calitate procesuala activa in cazul in care discriminarea se manifesta in domeniul lor de activitate, ceea ce inseamna ca pot prelua si sustine in instanta cazuri de discriminare, daca exista resurse si disponibilitate din partea lor. De asemenea, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii ar trebui sa acorde, in conformitate cu legea, asistenta de specialitate celor care se considera victime ale unei fapte de discriminare. Bineinteles avocatii ar trebui sa fie familiari cu dispozitiile legii si sa asiste juridic victimele. Din pacate, in Romania nu exista un sistem de â€legal aidâ€, de asistenta juridica gratuita pentru anumite categorii dezavantajate de persoane, printre care s-ar putea numara si victimele discriminarii, ceea ce face si mai dificila situatia in care acestea se afla. 4. Sunt organizatiile neguvernamentale din Romania, precum si avocatii si judecatorii, pregatiti sa sprijine rezolvarea cazurilor de discriminare care le sunt adresate? Cunoastem un numar redus de cazuri de discriminare promovate in instanta sau in fata CNCD, ceea ce in comparatie cu indicatorii de intoleranta existenti demonstreaza o necunoastere si, de ce sa nu recunoastem, un oarecare dezinteres al practicienilor dreptului pentru domeniul apararii drepturilor omului, care in comparatie cu alte domenii precum drept comercial, civil, chiar penal este perceput ca neaducand beneficii financiare satisfacatoare. Tocmai de aceea vorbeam mai devreme despre nevoia dezvoltarii unui sistem de asistenta judiciara gratuita. Mai mult, domeniul drepturilor omului si lucrul cu persoanele apartinand unor categorii dezavantajate presupune o anumita dedicatie si sensibilitate pe care nu multi avocati par a fi dispusi sa le manifeste la ora actuala. Desigur ca exista si unii care au descoperit, pe langa aceste aspecte, si beneficiile pe care astfel de cazuri pot sa le aduca, precum renume, respect, provocari profesionale. In directa legatura cu ce am afirmat mai devreme este si situatia ONG-urilor care de multe ori nu gasesc resurse financiare si umane pentru a sustine cazuri de discriminare in instanta; de aceea e nevoie de o mai buna colaborare intre acestea si barourile de avocati, dar si de o pregatire specifica in domeniul aplicarii legii antidiscriminare, ceea ce, de altfel, CRJ isi propune sa faca. In legatura cu judecatorii, deseori am intalnit in instanta o deschidere a acestora catre argumente creative, in sensul bun al cuvantului, pentru a folosi la maxim resursele legii in scopul apararii drepturilor omului. Desigur ca, de la nivelul lor, judecatorii nu pot sa contribuie la cauza drepturilor omului si a non-discriminarii decat daca sunt sesizati cu cazuri concrete, aparate in mod corect si competent. Judecatorii au de asemenea nevoie de pregatire intr-un domeniu care opereaza cu notiuni si concepte specifice cum este antidiscriminarea. Pentru informatii suplimentare: Iustina Ionescu, [EMAIL PROTECTED] IN FATA INSTANTEI******************** Institutul pentru Politici Publice vs. Camera Deputatilor Parti: Reclamant: Institutul de Politici Publice, prin mandatar Centrul de Resurse Juridice Parat: Camera Deputatilor Obiect: Obligarea Camerei Deputatilor sa comunice catre IPP informatiile de interes public solicitate conform cererii adresate CD in luna Martie 2004. Ce se solicita? 1. Sumele puse la dispozitie de catre CD pentru functionarea birourilor parlamentare si/sau eventualele bunuri/echipamente puse la dispozitie (prezentate separat pentru fiecare deputat); 2. sumele forfetare acordate deputatilor in anii 2001, 2002, 2003 (defalcat pe fiecare deputat); 3. marca si tipul masinii puse la dispozitie fiecarui deputat si cantitatea de benzina aferenta (sau contravaloarea acesteia) pentru anii 2001, 2002, 2003 (defalcat pe fiecare deputat); 4. tipul telefonului pus la dispozitie, precum si abonamentul aferent, suma facturii achitate de Camera – in anii 2001, 2002 si 2003 (defalcat pe fiecare deputat si luna); 5. numerele de telefon ale tuturor telefoanelor mobile detinute de deputati ale caror abonamente sunt platite de Camera Deputatilor; 6. lista birourilor parlamentare pentru fiecare deputat (cu adresa); 7. cuantumul diurnei primite de fiecare deputat in anii 2001, 2002 si 2003 (defalcat pe fiecare deputat); 8. cuantumul fondurilor de acoperire a cheltuielilor de cazare a parlamentarilor din provincie (defalcat pe fiecare parlamentar si luna). Raspunsul autoritatii: Camera Deputatilor raspunde partial la adresa IPP, prezentand informatiile solicitate la intrebarile 4, 5 si 6. In cazul celorlalte intrebari mimeaza un raspuns, comunicand prevederile legilor referitoare la tarifele de cazare acordate deputatilor si sumele forfetare, diurna legala si medie lunara, precum si valorile medii lunare ale cazarilor si ale sumelor forfetare in anii 2001-2003 pe deputat. Apoi, CD sustine ca nu detine evidente pentru fiecare deputat si ca nu este obligata sa prelucreze informatiile detinute pentru a raspunde solicitarilor IPP. In instanta: Cererea se intemeiaza pe prevederile Legii 544/2000 privind accesul la informatii de interes public. Se solicita comunicarea informatiilor mentionate, plata daunelor morale in cuantum de 10.000.000 lei si a cheltuielilor de judecata. Instanta da castig de cauza cererii IPP dar considera ca nu s-a facut dovada unui prejudiciu moral si respinge cererea privind acordarea de daune morale. Camera Deputatilor formuleaza recurs dar acesta este respins ca nefondat de Curtea de Apel Bucuresti. Hotararea ramane definitiva. Pentru informatii suplimentare: Catalina Radulescu, [EMAIL PROTECTED] INFORMATII UTILE******************** Centrul de Resurse Juridice a incheiat, la sfarsitul anului 2004, campania de promovare a drepturilor omului "Descopera puterea pe care ti-o dau drepturile". Campania a castigat "Premiul de Excelenta in Relatii Publice" in cadrul Galei Romanesti de Relatii Publice care a avut loc in luna Noiembrie 2004. Pentru mai multe informatii vizitati website-ul campaniei la adresa www.gandestedrept.ro Pro Bono Publico este un buletin informativ lunar editat de Centrul de Resurse Juridice. Contact: Str. Arcului nr. 19, 021034, Sector 2, Bucuresti, E-mail: [EMAIL PROTECTED] Tel.: +4 021 212 05 20 Fax: +4 021 212 05 19 www.crj.ro Editor: Ioana Davidescu; Contributii: Iustina Ionescu, Catalina Radulescu, Georgiana Pascu, Carmen Grecu. Pentru a va abona, va rugam accesati adresa www.crj.ro/newsletter si urmati instructiunile primite, sau trimiteti un email cu subiectul "abonare" si cu detaliile dvs. de contact la adresa [EMAIL PROTECTED] @ 2004 Centrul de Resurse Juridice EuroAtlantic Club: http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/ *** Birou de traduceri autorizate. Oana Gheorghiu - tel/fax: 252.8681 / [EMAIL PROTECTED] Yahoo! Groups Links
|
- RE: [romania_eu_list] Comunicat de pres... Ioana Davidescu
- RE: [romania_eu_list] Comunicat de... Institutul pentru Politici Publice
