|
Comunicat de presa
Bucuresti, 4 Iulie 2005 Fata de
exceptiile de neconstitutionalitate ridicate in fata Curtii
Constitutionale a Romaniei in legatura cu pachetul de legi privind reforma
in justitie si legile proprietatii, Centrul de Resurse Juridice, Asociatia Pro
Democratia, Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania (APADOR-CH),
Agentia de Monitorizare a Presei -Academia Catavencu, Asociatia Profesionala a
Consilierilor Juridici e-F.Cons, Romanian Think Tank (RTT), Societatea
Academica Romana (SAR) fac cunoscute opiniei publice urmatoarele puncte de
vedere:
- Sustinerile facute de catre ICCJ se dovedesc a fi mai degraba sustineri facute in interes personal decat obiectii facute in beneficiul corpului judecatorilor, cata vreme acestea privesc reducerea varstei de pensionare, schimbarea bazei de calcul a pensiei de serviciu,permanentizarea activitatilor membrilor alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), reducerea mandatelor celor care au functii de conducere ori obligatia CSM de a prezenta anual un raport Parlamentului; din contra, asa cum prevad textele de lege atacate, Presedintele ICCJ este reprezentatul puterii judecatoresti, lucru care, daca ar fi fost asumat, ar fi trebuit sa conduca la o consultare larga a corpului profesional inainte ca ICCJ sa intreprinda aceste demers la Curtea Constitutionala; - In ceea ce priveste statutul procurorilor, amintim ca suntem sub auspiciile unor texte constitutionale care indica faptul ca acestia isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului justitiei (art.132 alin1); - Concursurile pentru functiile de conducere nu pot fi contrare Constitutiei, fiind esentiale pentru asigurarea calitatii si eficientei actului de conducere; - Prezentarea unui raport anual de catre CSM in fata Parlamentului Romaniei (fara a interveni nici un fel de sanctiune) nu incalca in nici un fel principiul separatiei puterilor in stat, din contra, confera substanta principiului separatiei, echilibrului si controlului reciproc al acestora; transparenta ar trebui sa devina o practica de care ar trebui sa incetam a ne teme; - In ceea ce priveste legile proprietatii, respectarea proprietatii s-a dovedit a fi un principiu greu de atins, mai ales in contextul unei noi nationalizari post-decembriste efectuate prin intermediul Legii 112/1995; precizam ca siguranta circuitului civil, respectiv aplicarea art.44 din Constitutie privind garantarea dreptul de proprietate privata, indiferent de destinatia imobilului (social, cultural, etc) nu poate fi atinsa decat daca se respecta /in integrum/ acest principiu, fara a avea de a face cu restituri partiale ori cu despagubiri acolo unde este posibila restituirea in natura. Speram ca reforma sistemului judiciar precum si reforma in domeniul legilor proprietatii sa nu fie blocate ci din contra, sa fie urmate de masuri punctuale de punere in aplicare a acestor legi. Intr-o perioada de monitorizarea a pasilor facuti de Romania inspre o Europa in care justitia si proprietatea reprezinta deja niste simboluri, speram ca Romania sa isi gaseasca drumul corect. Persoana de contact: ___________________________________________
Catre CURTEA
CONSTITUTIONALA A ROMANIEI
Avand in vedere
excepţia de neconstituţionalitate invocată de judecătorii Inaltei Curti de
Casatie si Justitie cu privire la pachetul de legi care modifică actele
normative ce privesc reforma justiţiei, subsemnatii va aducem la cunostinta
urmatoarele:
Ne declaram de acord
cu modificarile propuse pentru cele trei legi ale justitiei Legea 303/2004,
Legea 304/2004 si legea 317/2004 prin pachetul de legi pentru reglementarea
juridică a proprietăţii şi reforma în justiţie pentru care Guvernul si-a asumat
raspunderea in fata Parlamentului.
Punctul de vedere
exprimat de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin invocarea
exceptiei de neconstitutionalitate nu constituie opinia corpului
magistratilor din Consideram ca fiind
urgentă şi necesară modificarea celor trei legi ale justitiei, numai
astfel asigurandu-se realizarea unei reale reforme in justitie si evitarea
activarii clauzei de salvgardare. Aceasta cu atât mai mult cu cât modificarile propuse de Ministerul
Justitiei au la baza consultarea larga a magistratilor din teritoriu si
amendamentele propuse de acestia, inclusiv cu privire la aspectele
considerate, in mod nefondat, neconstitutionale de catre Inalta Curte de Casatie
si Justitie. Prin aceste modificari nu se aduce atingere independentei
magistratilor, ci se urmareste eficientizarea activitatii instantelor
judecatoresti şi a parchetelor, crearea conditiilor pentru infaptuirea unui act
de justitie de o inalta calitate, in acord cu exigentele Uniunii
Europene.
Memoriu semnat,
pana in present, de magistrati din Vrancea, Prahova, Bucuresti, Bihor, Neamt,
Maramures. Persoana de
contact: judecator Adrian
Neacsu Tribunal Vrancea 0723502976;
0721949875 *** sustineti [romania_eu_list] prin 1% din impozitul pe 2005 - detalii la http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/unulasuta.php *** ---- LSpots keywords ?> ---- HM ADS ?> YAHOO! GROUPS LINKS
|
[romania_eu_list] Reforma justitiei vazuta de Inalta Curte de Casatie
Agentia de Monitorizare a Presei Mon, 04 Jul 2005 06:19:32 -0700
- [romania_eu_list] Reforma justitiei vazut... Agentia de Monitorizare a Presei
- Re: [romania_eu_list] Reforma justit... psychexxl
- Re: [romania_eu_list] Reforma ju... Administrator
- Re: [romania_eu_list] Reforma ju... Andreea-Elena Frasie
- Re: [romania_eu_list] Reform... liv d
- [romania_eu_list] Re: Re... Mihai Zodian
- Re: [romania_eu_list] Reform... Silvia

