[romania_eu_list] Presa maghiara din Romania � 1944-1948

Mon, 29 Aug 2005 05:14:47 -0700

Presa maghiara din Romania – 1944-1948

 

Presa scrisa constituia, in perioada zbuciumata ce a urmat celui de-al doilea razboi mondial , principalul mijloc de informare, fiind in acelasi timp si un important instrument de propaganda. In afara institutiilor care veneau in contact cu oamenii, ziarele joaca si rolul de formator de opinie.

In conditiile dificile ale ultimelor zvacniri ale razboiului, infiintarea unui ziar de limba maghiara in Transilvania se impunea a se pune in practica (avand in vedere si sistarea aparitiei presei maghiare in timpul razboiului), mai ales la Brasov, acolo unde ar fi fost considerat "ziarul de capitala a maghiarimii si secuimii". Inca de la 19 septembrie au inceput demersurile in vederea scoaterii unui ziar popular in limba maghiara, liderii PCR luand legatura in acest sens cu Gyarfas Kurko. Principalele probleme erau legate de eliberarea autorizatiei, tinandu-se cont de faptul ca dreptul de publicare pute afi obtinut atat de MADOSZ, cat si de PCR. Conducatorii comunisti se aratau dispusi sa faca apel la interventiile national-taranistilor pentru a urgenta aparitia cotidianului.

Un important document intern care a reglementat aspecte referitoare la drepturile minoritatilor a fost Statutul Nationalitatilor Minoritare, adoptat la data de 7 februarie 1945. Articolul 7 din acest act normativ mentiona ca „in materie de presa si publicatii de orice natura [...] cetatenii romani pot intrebuinta in mod liber si fara restrictii orice limba."

Inca de la creare, UPM (Uniunea Populara Maghiara) a avut in centrul atentiei sale presa, factorii de conducere fiind convinsi de importanta propagandei scrise pentru popularizarea imaginii formatiunii si a oamenilor sai. Astfel, primul Statut al Uniunii, adoptat in toamna anului 1944, mentiona functionarea unui comitet pentur problemele de presa, care avea intre sarcinile sale controlul asupra ziarelor de limba maghiara, precum si crearea conditiilor necesare raspandirii lor. In seama acestui comitet intra si realizarea unui contact direct cu cititorii. Subordonate comitetului erau trei ziare („Szabad Szo" – Cuvantul Liber, „Vilagossag" – Luminarea si „Nepi Egyseg" – Sanatatea Poporului) si patru tipografii, dintre care doua in Timisoara si doua in Oradea.

Daca stipularile primului Congres al UPM (6-12 mai 1945) nu contineau referiri directe la problemele presei minoritatii mahgiare din Romania, rezolutia congresului desfasurat la Odorhei in zilele de 28-29 iunie 1946 continea, la punctul 25, si o cerere referitoare la acest aspect. Astfel, se cerea satisfacerea nevoilor de hartie pentru periodicele si editurile maghiare, in baza unui referat intocmit de Uniune si de Conferinta periodica a presei maghiare. Observam ca UPM dorea sa obtina controlul asupra presei de limba maghiara prin conditionarea obtinerii necesarului de hartie de tipar de acordul dat de organizatie. Rezolutiile congreselor din 1947 si 1948 ale UPM nu contin stipulari referitoare la presa de limba maghiara din Romania.

Statisticile presei perioadei de dupa razboi amintesc faptul ca in limba maghiara erau editate 12 cotidiene si 10 publicatii saptamanale. Orasul in carea ieseau de sub tipar cele mai multe publicatii era Clujul (doua ziare si sapte reviste), altele fiind Arad (doua ziare), Oradea (doua ziare), iar in Timisoara, Satu-Mare, Targu Mures si Carei cate unul. La Bucuresti apareau doua ziare si o revista. Interesant este faptul ca evreii din Romania vorbitori de limba maghiara aveau un ziar editat in aceasta limba. Tuturor acestor periodice li se adaugau alte 25 de periodice locale.

Evolutia presei maghaire din Romania a cunoscut din 1945 o diversificare politica. Astfel, s-a ajuns treptat la editarea unor ziare separate ale UPM si PCR. Miklos Goldberger informa la sedinta desfasurata la Cluj (15 marite 1945) cu instructorii regionalelor PCR despre infiintarea unui ziar saptamanal la Cluj, „Scanteia Ardealului", periodic care avea si o editie in limba maghiara.

Pana in anul 1948 presa in limba maghiara s-a dezvoltat, in sensul cresterii numerice a periodicelor, dar si din punct de vedere al tirajelor. Reprezentativ era in primul rand „Vilagossag" (Luminarea), ziarul oficial al UPM, considerat chiar si de oamenii politici romani drept „exponentul cel mai autorizat al sentimentului national maghiar". Din partea Uniunii, de pregatirea acestui ziar era insarcinat Laszlo Banyai. In paralel cu acesta, pentur informarea celro din zonele rurale, Uniunea a scos si ziarul „Falvak Nepe" (Oamenii Satelor). PCR a avut initiativa editarii unui ziar al partidului in limba maghiara, iar acesta a iesit de sub tipar cu denumirea de „Igazsag" (Adevarul).

Problema atitudinii celor doua ziare principale de limba maghiara din Romania avea sa fie pusa cu ocazia desfasurarii sedintei conducatorilor centrali cu regionala PCR din Cluj (la 28 mai 1946). Cu aceasta ocazie Gyula Simo, conducatorul sectiei de presa si propaganda a regionalei PCR Cluj, admite faptul ca „Vilagossag" a facut unele greseli , iar cotidianului „Igazsag" i-a luat mult timp pana sa se ocupe de problema nationala si nu a luat masuri impotriva manifestarilor sovine. Liderii UPM au acordat atentie articolelor publicate de conducatorii comunisti de la Bucuresti, insa masurile preconizate s-au lasat asteptate. Sensibili fata de cele sustinute intr-un articol de fond din „Scanteia", care ataca atitudinea episcopului Marton Aron, acesta cerand voalat mila fata de criminalii de razboi maghiari judecati la Cluj, conducatorii Uniunii isi puneau cu nehotarare problema unei eventuale luari de pozitie in presa de limba maghiara din Romania, care sa fie orientata impotriva acelei parti a preotimii ce manifesta tendinte asemanatoare pe baza indicatiilor primite de la Vatican.

In aceste conditii, din a doua jumatate a anului 1946, s-a acordat o mai mare atentie presei maghiare din partea PCR, cu deosebire fata de periodicele controlate de UPM. O informare in acest sens este datata 5 mai 1947 si a fost redactata de Sectiunea de Educatie Politica a CC al PCR. Din punctul de vedere al liderilor de la Bucuresti, principalele lipsuri erau legate de acordarea unei mici atentii „prelucrarii" tezelor si articolelor lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Nu erau vizate numai aspectele politice, ci si aspectele orientarii in general a tematicii presei maghiare. Astfel, problemele si activitatile desfasurate in Ungaria se bucurau de o mai mare atentie decat cele din Romania, iar articolele „anglofile si americanofile" erua tot mai numeroase.

Este de subliniat faptul ca pe de o parte „Scanteia" reprezenta autoritatile in domeniu, fapt care ducea la luarea in considerare a celor afirmate in paginile sale. Materialele publicate constituiau material didactic pentru ziarele din teritoriu. Metodele de lucru includeau vizitarea prin rotatie a intreprinderilor nationalizate de catre redactori, precum si realizarea unor reportaje colective, semnate de un grup de corespondenti, care erau de fapt muncitori. O atentie deosebita s-a acordat publicarii scrisorilor (de multumire) adresate, prin intermediul ziarului, autoritatilor. Interesant este si faptul ca si cei de la „Scanteia" foloseau materialele lor pentru a realiza o evaluare a ziarelor din provincie.

In ziarele de limba maghiara un spatiu amplu era alocat stirilor si comentariilor politice. De o atentie deosebita s-au bucurat toate evenimentele importante din Romania si din lume. In „Vilagossag" publicau articole si comentarii si unii lideri de la Budapesta, cum ar fi Francisc Revaj. Unul dintre articolele sale a intrat in atentia participantilor la sedinta regionalei Cluj a PCR, din data de 28 mai 1946. in cuprinsul articolului, Revaj luase atitudine impotriva revizionismului si a sovinismului, insa unele expresii folosite au fost dubitative, acestea nemultumind pe liderii comunisti de la Bucuresti.

Tensiunile din cadrul UPM, s-au reflectat si in presa de limba maghiara din Romania. In afara problemelor de atitudine pe care le-au avut „Vilagossag" si „Igazsag", ziarul „Szabad Szo" din Targu Mures s-a aflat de asemenea in centrul atentiei. Proprietarul tipografiei unde se tiparea periodicul era secretarul organizatiei UPM din Targu Mures si, conform unei informari a Inspectoratului de Politie din localitate, acesta se folosea de paginile ziarului pentur promovarea unor idei revizioniste. Interesant este faptul ca, „in acord cu organele politienesti si sub conducerea Partidului comunist", a fost initiata o serie de articole chioar in ziarul sus-mentionat, in vederea demascarii tuturor celor din spatele articolelor tendentioase. Totusi, in ciuda acestor masuri nu s-a ajuns la temperarea atitudinii unora dintre redactori. Astfel, luarea deciziei la Conferinta de Pace, cu privire la restabilirea granitei de Vest a Romaniei pe aliniamentul anterior Diktatului de la Viena, a fost tratata cu reticenta in unele articole din „"Szabad Szo" si „Szabadsag" (periodic din Carei).

Urmare unor articole publicate in presa maghiara din Romania, autoritatile centrale au dispus verificarea unor reprezentanti ai administratiei locale. O nota a Inspectoratului de Jandarmi Targu Mures din 6 aprilie 1946 arata ca, in mod constant, articolele publicate in cotidianul local, „Szabad Szo" veneau sa creeze o atmosfera de animozitate fata de jandarmi (ca reprezentanti ai autoritatilor romane). Asemenea articole au continuat sa apara in presa maghiara din Romania. In luna ianuarie a anului 1947, Serviciul General Administrativ Oradea, informa Ministerul Afacerilor Interne de faptul ca functionarii romani, mai ales cei care desfasurau activitati de control la nivelul unor institutii conduse de etnici maghiari (cazul spitalului Orasenesc), erau defaimati in presa locala maghiara.

Si in prezent, minoritatea maghiara din Romania dispune de un numar insemnat de surse media, inclusiv on-line.

La safrsitul anului 2004, se inregistrau nu mai putin de 39 de operatori media in limba maghiara semnificativi din punct de vedere al audientei si influentei pe care o au atat in plan local cat si regional (intre care amintim doar „Kronika", „Haromszek", „Szekely Hirmondo", „Hargita Nepe" etc.). In paranteza fie spus, romanii din Ungaria „se bucura" de 2 ziare mai importante in limba romana.

Ca si in trecut, aceasta presa se constituie in suportul propagandistic al liderilor/reprezentantilor etniei sau al gruparilor acesteia, iar prin relatiile create cu presa din Ungaria, se constituie intr-o „voce" importanta prin care sunt exprimate, in mod liber, atat dorintele de autonomie (mai mult sau mai putin legitime), cat si ansamblul de activitati desfasurate la nivelul Ardealului care urmaresc prezervarea identitatii nationale si culturale maghiare.

Iata, asadar ca dreptul la libera exprimare si informare al maghiarilor, asa cum este el stipulat in Constitutia Romaniei sau in Carta Drepturilor Omului, este pe deplin respectat in Romania anului 2005, asa cum cu mici intreruperi datorate celei de-a doua mari conflagratii mondiale, a fost respectat de la 1 Decembrie 1918 incoace.

__________________________________________________
Do You Yahoo!?
Tired of spam? Yahoo! Mail has the best spam protection around
http://mail.yahoo.com

*** sustineti [romania_eu_list] prin 1% din impozitul pe 2005 -
detalii la http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/unulasuta.php ***


YAHOO! GROUPS LINKS



Raspunde prin e-mail lui