Gabriel Resources are cam 350 de angajati
in zona Rosia Montana - localnicii spun ca mai multi decat trebuie,
intrucat Gabriel si firma Rosia Montana Gold Corporation (RMG) pe care o
detine in proportie de circa 80% / 20% impreuna cu statul, fac tot
posibiliul sa sensibilizeze localnicii si sa si-i apropie pentru a-i
convinge sa se mute din zona.
Au plecat numai cei saraci
Mai sunt
circa 15-20 de familii care nu parasesc zona, ne-au spus reprezentantii
RMG. Aceste familii, care trag de pret, in general, s-au constituit in
asociatia Alburnus Major si vor sa obtina mai multi bani. Am stramutat
circa 420 de familii si majoritatea lumii e de acord sa plece, spun
oficialii RMG.
Au plecat numai cei mai saraci,
sustine un miner batran din zona. Noi nu plecam, spune el. Un alt
localnic sustine ca din cauza lipsei de elevi de la scoala, erau cat pe ce
sa fie nevoiti sa-si trimita copii la distante de zeci de kilometri pentru
a le asigura educatia.
Ne-au distrus comunitatea. De
zece ani proiectul stagneaza, dar Gabriel continua sa ademeneasca lumea cu
bani. Un banc local spune Investitia merge inainte. Proiectul este
mort, afirma un localnic.
Ne-au stricat vadul, si ne-au
distrus afacerea, spun doi proprietari de magazine din zona. Nu vrem,
insa, sa plecam, sustin cinci rosieni.
Familia mea a primit acum trei
ani 1,2 miliarde lei in schimbul proprietatilor. Acum s-au mutat la Alba
Iulia, ramanand si cu 600 milioane de lei in buzunar, sustine o angajata
a RMG.
Alburnus are circa 150 de
familii foarte hotarate sa ramana. Initial au fost 450, insa au cedat
banilor, spune David.
Presiuni au fost, dar in
trecut Localnicii spun ca RMG a facut in
trecut presiuni asupra rosienilor pentru a-i determina sa plece. Ne-au
cumparat medicul de familie si l-au facut sa plece. Au cumparat pana si un
preot, angajandu-i sotia. Am stat circa opt luni fara medic, iar preotul
ne-a obligat sa ne ingropam mortii in alta localitate, la Abrud, spune un
localnic.
Richard Young si noua echipa de
specialisti nu mai vor sa repete greselile facute de cele sapte echipe de
management din trecut. Contractul cu sotia popii a fost anulat, spune
Young.
Young
spune ca toate afacerile vor fi despagubite, asa cum au fost cele ale
actualului primar, in trecut. Localnicii spun ca nu prea il au la inima pe
primar, pentru ca si-a schimbat atitudinea fata de proiect imediat dupa
ce a fost ales. Gabriel Resources admite ca i-a platit factura de mobil
primarului, insa doar fiindca acesta nu era de gasit cand aveam mai mare
nevoie de el.
Alti 9-10 batrani dintr-un sat
vecin, Rosiei, mai izolat, au primit telefoane mobile de la Gabriel, cat
si persoane care sa ii ingrijeasca. Avem circa 15 persoane implicate in
proiecte sociale, spun oficialii Gabriel.
Insa proprietarii de magazine
spun ca sumele despagubirii nu le ajung nici pentru a cumpara noi sedii si
locuinte.
Vom
acorda circa 100.000 euro pe fiecare casa, in medie, fiindca preturile
imobiliare au crescut, spun oficialii RMG.
Pentru vicepresedintele Alburnus
Major, Eugen David, insa, banii nu conteaza. Desi e acuzat ca trage de
pret de catre RMG, David sustine si RMG recunoaste ca reprezentantii
Alburnus nu s-au intalnit si nici nu vor sa se intalneasca cu cei ai RMG,
sub nici o forma. Ajutati de organizatii neguvernamentale straine, cei de
la Alburnus au deschis o serie de procese impotriva RMG, inclusiv
referitoare la legalitatea unora din licentele de exploatare ale RMG,
cinci din ele fiind castigate cu hotarari definitive, sustine David. Noi
vrem sa realizeze proiectul, dar fara sa ne mute, spune David.
La randu-i RMG se
plange de lipsa de motivatie la incheierea unei hotarari judecatoresti, si
de faptul ca nu au fost chemati proprii experti ca parte in instanta in
cazul procesului intentat de Alburnus Maior Ministerului Culturii pentru
avizul dat in cazul exploatarii, care ar putea distruge vestigii si
obiective antice.
In asteptarea proiectului de
impact Tot
in dezavatajul proiectului vine si faptul ca parte din cele 140 km de
galerii continand si pe cele de pe vremea romanilor, precum si alte
vestigii, nedescoperite inca, pot fi distruse.
In acelasi timp statul ungar,
speriat de catastrofa cu cianuri de la mina din Baia Mare (RMG sustine ca
acolo s-a folosit o cu totul alta tehnologie) ar putea sa ceara guvernului
Romaniei sa renunte la proiect. Oficialii RMG recunosc ca ungurii nu prea
sunt de acord cu proiectul, intrucat se tem de evetualele deversari de
cianura in bazinul hidrografic al Tisei si Dunarii. RMG spune insa ca
toate apele vor fi captate si tratate. Totul depinde, insa, de aprobarea
de catre guvern a proiectului de impact asupra mediului. Legislatia locala
este complet armonizata cu cea a UE, si daca normele Uniunii sunt
indeplinite, Guvernul nu are motiv sa nu aprobe proiectul.
In ecuatie intervine si
actuala societate miniera de stat cvasifalimentara Rosia Min, si pe cale
de inchidere- fie din septembrie, fie din decembrie - odata ce integrarea
in Uniunea Europeana va obliga statul sa sisteze subventiile grase catre
mine. Valentin Rus, directorul Rosia Min, sustine ca in 2005 mina a produs
si vandut aur in valoare de 60 miliarde lei vechi, insa a primit o
subventie de stat de 90 de miliarde de lei vechi. Mina are 420 de
angajati, care vor fi disponibilizati cu circa 210 milioane lei plata
compensatorie si 7, milioane de lei vechi lunar, in medie, pentru circa
22-24 de luni, in functie de vechimea lor in munca. Daca proiectul RMG
demareaza, peste 550 de muncitori vor fi angajati permanent si multi altii
in faza de constructie. RMG spune ca pot fi create pana la alte 5.000 de
locuri de munca pe orizontala, industriile legate de minerit prosperand in
20 de ani tot atat de mult ca si statul - respectiv realizand o cifra de
afaceri de 1 miliard dolari.
Proiectul depinde insa, de
finalizarea studiului de impact asupra mediului, document costisitor,
realizat dupa normele de mediu impuse de Banca Mondiala (asisderea
proiectului de despagubire pentru proprietatile celor stramutati) pe care
compania il va inainta Guvernului - respectiv autoritatii centrale de
mediu, in luna martie. Chiar daca acordul e aprobat de Guvern, proiectul
nu va putea demara fara ca proprietarii sa fie expropriati. Ei se indoiesc
ca vreun oficial roman va lua vreodata o astfel de decizie. In
evetualitatea in care ea va fi, insa, luata, atunci ei, motii, vor merge
la Curtile europene pentru Drepturile Omului, cerand sute de milioane euro
despagubiri. Avem ferma noastra de vaci. Avem lemne. Suntem o familie
care nu depinde de nimeni. Noi suntem moti si pentru noi proprietatea e
sfanta. Avem alt stil de viata, aici ne-am nascut si vom lupta pentru asta
asa cum au luptat timisorenii impotriva comunismului, spune
David.
