Cei 150.000 de Romani chemati la Odorheiul Secuiesc la 15 Martie declara:
| "Noi nu mâncam Unguri pe paine" | |||
Luni, 6 Martie 2006 - GAZETA ORADEA - Fostul senator UDMR de Bihor, oradean prin adoptie, Secuiul Csapó Joszsef, da o noua lovitura sub centura Guvernului Tariceanu. Dupa ce a incercat, fara succes, sa convinga fosta guvernare PSD-ista sa accepte autonomia Tinutului Secuiesc, Joszef Csapo face acum noi presiuni. Anuntata Declaratie de independenta a Secuimii a ajuns subiect de dispute si in Parlamentul Europei. Parlamentarii de Bihor, delegati ca Euro-observatori pe linga Parlamentul European confirmã cã euro-parlamentarii filo-maghiari fac lobby la Bruxelles ºi Strasbourg pentru ca integrarea României în UE sã fie condiþionatã de autonomia
teritorialã a judeþelor Harghita, Covasna ºi Mureº. În spatele acestor manevre stã UDMR ºi interesele radicalilor de dreapta din Budapesta, care aplicã tactica ºantajului politic instigându-i pe secuii deveniþi masã de manevrã. Tensiunile interetnice ce frãmântã comunitãþile româneºti locuite ºi de etnici maghiari sunt pe cale sã erupã într-un nou scandal de proporþii. Fostul parlamentar de Bihor Csapó Joszsef cere din nou autonomia þinutului Secuiesc, format din judeþele Harghita ºi Covasna - integral ºi aproximativ 40% din Mureº, judeþe locuite preponderent de secui. Orãdean prin adopþie, Csapó este preºedintele Consiliului Naþional Secuiesc (CNS), organizaþie înfiinþatã în octombrie 2003, ºi autorul a douã iniþiative legislative prin care cerea divizarea Statului Român. Iniþiativa de a organiza, în 15 martie o adunare popularã la Odorheiu Secuiesc, la care sunt anunþaþi sã participe aproximativ 50.000 de maghiari si secui, a fost fãcutã public încã din urmã cu aproape o lunã, la fel ca ºi intenþia CNS de a proclama atunci independenþa þinutului Secuiesc. Lucru care a tensionat relaþiile dintre UDMR ºi partenerii de guvernare, puºi acum la zid de un ºantaj politic bine pus la punct ºi concertat cu mãiestrie de Uniune, reprezentanþii partidelor de extremã dreapta din Ungaria (FIDESZ ºi MPS - cotate foarte bine ca ºi popularitate ºi cu ºanse reale de a câºtiga apropiatele alegeri din acest an din Ungaria) ºi de europarlamentarii filomaghiari. Practic, Guvernul Tãriceanu e cu saptele al zid si nu prea are ce sã facã decât sã tacã ºi sã-nghitã gãluºca, arãtând pe de o parte cã
revendicãrile teritoriale ale secuimi sunt absurde ºi contravin atât legilor, cât ºi Constituþiei României, însã fãrã a putea face prea multe valuri, ameninþat de UDMR cu o rupere a alianþei politice. Nu este pentru prima oarã cânt U.D.M.R.-ul aplicã tactica ºantajului politic: Ne daþi ce cerem, suntem cu voi, nu ne daþi, ieºim de la guvernare!. Însã acum situaþia este cu mult mai delicatã decât a fost pânã acum. Pentru cã România îºi vede acum condiþionatã aderarea la Uniunea Europeanã (UE) de satisfacerea pretenþiilor teritoriale ale Secuilor, adicã, practic, dezbinarea Statului Unitar Român. Planuri vechi ºi noi Încercarea Consiliului National al Secuilor de a obþine autonomia teritorialã a þinutului Secuiesc are largi valenþe ºi derivã dintr-o suitã de acþiuni propovãduite de Csapó Joszsef ºi de acoliþii sãi încã din anul 1991. Timp de 15 ani, iredentiºtii secui, care se þin maghiari doar atunci când e nevoie sã pactizeze cu UDMR pentru a-ºi atinge propriile scopuri, dar nu se declarã etnici unguri, au asediat Parlamentul României cu nici mai mult nici mai puþin de zece proiecte de lege care vizau autonomia þinutului Secuiesc. Nici unul nu a trecut de comisiile juridice din Senat ori Camera Deputaþilor. Însã problema s-a pus mult mai acut în decembrie 2005, când "Proclamaþia Secuilor cãtre toate popoarele lumii" a fost publicatã în "Európai Ido", un sãptãmânal din Sfântu Gheorghe (judeþul Covasna). O declaraþie pe un ton intempestiv ºi care demonstreazã cã s-a cam spart buba. Citãm doar câteva dintre paragrafele titrate în respectiva publicaþie, elocvente asupra intenþiilor promovate de CNS: Naþiunea secuiascã din Ardeal,
pe care puterea de stat româneascã ocupantã o þine din 1918 într-o robie fizicã ºi spiritualã, eliberându-se de robie (
) proclamã cu hotãrâre intenþia de a-ºi organiza un stat liber ºi independent / De la Trianon încoace, statul român ocupant cu forþe strãine a dezbinat trupul naþiunii noastre, iar de la 1991, când a fost aprobatã constituþia strâmbã, scopul declarat al guvernelor României a fost nimicirea naþiunii noastre / Naþiunea secuiascã din Ardeal cere sprijinul lumii civilizate ºi al geniului libertãþii ºi totodatã declarã solemn cã, oricum vor decide puternicii lumii, este hotãrâtã sã piarã decât sã trãiascã în continuare în dependenþã ºi slugãrnicie. Citatele ar putea continua, întregul text al respectivei proclamaþii, cãreia Csapó Joszsef intenþioneazã sã-i dea citire în 15 martie la Odorheiu Secuiesc, supurând de afirmaþii
revendicative. Guvernul Romaniei spune NU ! Depeºele conducerii CNS ºi ale lui Csapó Joszsef, adresate Parlamentului, ministrului Justiþiei ºi chiar preºedintelui Traian Bãsescu s-a înmulþit începând din ianuarie 2006. În scrisoarea-declaraþie adresatã ministrului Justiþiei, Monica Macovei, CNS propunea ca problema autonomiei þinutului Secuiesc sã nu fie decisã de Guvern, ci de un referendum local al tuturor locuitorilor judeþelor Harghita, Covasna ºi Mureº iar ce decid localnicii sã fie bãtut în cuie prin lege. Lucru care, însã, întrece cadrul legal, dupã cum reiese ºi din rãspunsul dat de Monica Macovei, în care se stipuleazã clar cã nu se poate pune problema creãrii unei regiuni teritorial-administrative autonome denumitã 'Tinutul Secuiesc' în România: Urmare memoriului dvs., intitulat <<În România nu va fi egalitate pânã când în þinutul Secuiesc nu va exista autoguvernare>>, vã comunicãm cã (
) delimitarea geograficã a acestei regiuni (þinutul Secuiesc n.r.) exclusiv pe baza unor criterii etnice este contrarã caracterului naþional al statului român, iar autonomia teritorialã preconizatã a se acorda acestei regiuni excede aspectul administrativ, acordându-se prerogative de putere publicã desprinse din suveranitatea statului. Prin urmare, credem cã problema în discuþie nu numai cã este o problemã de interes naþional, asupra cãreia deci nu s-ar putea decide printr-un simplu referendum local, dar se încadreazã în acele aspecte imuabile enumerate de Constituþie în art. 152 (Ref. Limitele revizuirii Constitutiei) ca neputând face obiect al revizuirii Constituþiei: caracterul naþional, independent, unitar ºi indivizibil al statului român, forma
republicanã de guvernãmânt, integritatea teritoriului, independenþa justiþiei, pluralismul politic ºi limba oficialã. În acelaºi ton sunt ºi celelalte rãspunsuri ale înaltelor foruri ale statului. Cu toate acestea, pe 15 martie a.c. CNS intenþioneazã sã declare independenþa teritorialã, administrativã, legislativã ºi executivã a þinutului Secuiesc, ca urmare a voinþei naþiunii secuieºti. Lucru care ar putea degenera în conflicte deschise, fiind, practic, o manifestare revendicativã a unui parti din teritoriul Statului Român, deci o acþiune iredentistã, pedepsitã prin lege. Anticipând reacþii din partea autoritãþilor româneºti, CNS ºi-a pregãtit terenul ºi la Bruxelles, ºi la Strasbourg. Lobby anti-România Guvernul Tãriceanu are acum de rezolvat o mare dilemã: ori acceptã autonomia þinutului Secuiesc, trecând astfel peste lege ºi cãlcând în picioare Constituþia României, ori aplicã legea riscând sã piardã integrarea în UE în 2007. Parlamentarii Ungariei ºi europarlamentarii filo-maghiari din Parlamentul European, grupaþi în cercuri puternice de influenþã, sunt pe cale sã cearã aplicarea clauzei de salvgardare pentru România. Aºteaptã doar un motiv. Care ar putea fi nerecunoaºterea de cãtre guvernul de la Bucureºti a autonomiei þinutului Secuiesc, ca ºi un stat în stat unde românii vor fi minoritate etnicã în propria þarã. Atunci, pe motivul si sub pretextul cã în þara noastrã drepturile minoritãþilor nu sunt respectate, grupurile filo-maghiare sunt pregãtite sã facã presiuni pentru ca României sã-i fie aplicatã clauza de salvgardare. Ceea ce ar însemna cã UE ar spune pas, amânând integrarea Romaniei cu încã
un an. Senatorul de Bihor, Rev. Radu Þârle, euro-observator din partea Partidului Democrat, este primul care confirmã cã parlamentarii filo-maghiari ºi exponenþii guvernului de la Budapesta în cel mai înalt for european fac lobby anti România. Au fost douã situaþii în care euro-parlamentarii sau euro-observatorii de origine maghiarã ne-au adus deservicii în Parlamentul European de la Strasbourg, spune Þârle. Mã refer la euro-parlamentarii de origine maghiarã din þãri ca Ungaria, Slovacia, Polonia, Cehia ºi România. În decembrie anul trecut, înainte de raportul de þarã al României ºi dupã respingerea de cãtre Senat a statutului minoritãþilor, au existat multe luãri de poziþie din partea euro-parlamentarilor maghiari care criticau vehement România. Toþi au fost foarte virulenþi, ridicând false probleme, pretextand cum ca în
România nu s-ar respecta drepturile minoritãþilor. A fost, evident, o chestie regizatã de toþi euro-parlamentarii maghiari ori filo-maghiari din diferite þãri. În ianuarie anul acesta, a mai fost încã un moment negativ la adresa României. Euro-parlamentari maghiari au invitat toti euro-parlamentarii pentru a le prezenta un film care vorbea despre asa-zisa "nerespectare a drepturilor ceangãilor din România". Acest film conþinea afirmaþii foarte grave, potrivit cãrora acestora li se interzicea multe drepturi privind garantarea folosirii limbii proprii, educatia si cultura in limba proprie. Toate aceste declaraþii politice fãrã vreo acoperire în realitate deschid o cutie a Pandorei. Cei care nu
cunosc România pot înclina sã creadã cã aceste minoritãþi sunt descriminate la noi în þarã, mai ales cã aceste informaþii vin de la euro-parlamentari maghiari din mai multe þãri. Nu vã pot spune dacã aceste acþiuni se vor înteþi din 15 martie, dar eu cred cã ei îºi vor urma în continuare agenda lor. Este un pressing acum pe Guvernul Romaniei pentru ca legea Statutului minoritãþilor sã treacã în Parlamentul Romaniei in forma pe care UDMR o vrea. Eu nu am nimic împotriva acestui statut al minoritãþilor, dar sunt de pãrere cã acesta nu trebui sã acorde privilegii, a conchis Radu Þârle Celãlalt parlamentar euro-observator de Bihor, din partea PSD, susþine acelaºi lucru. Au existat douã discuþii legate de respectarea drepturilor minoritãþilor din România în Parlamentul de la Strasbourg. Diferiþi euro-parlamentari maghiari au acuzat vehement faptul cã în România nu s-ar respecta drepturile omului si ale minoritatilor. Au fost depuse mai multe amendamente la Raportul Parlamentului European de cãtre euro-parlamentarii de etnie maghiarã care cereau sã se introducã în cadrul recomandãrilor adresate României ºi conceptul 'self-government' (auto-guvernare). Euro-observatorii români s-au opus, iar Grupurile parlamentare socialist ºi liberal ne-a susþinut ºi s-a acceptat doar o singura recomandare în ceea ce priveºte autonomia culturalã. Discuþia privind drepturile minoritãþilor din România a fost dusã pânã acolo încât s-a contestat de catre filo-maghiari faptul cã þara noastrã ar îndeplini "criteriile de la Copenhaga", ceea ce a avut o tentã foarte periculoasã, fiind o acuzaþie foarte gravã. Noi am arãtat cã în Europa nu existã un standard unic în ceea ce priveºte asigurarea drepturilor
minoritãþilor, iar în ceea ce priveºte drepturile culturale, educaþionale ºi politice România le îndeplineºte. Toate minoritãþile sunt reprezentate în Parlamentul de la Bucureºti chiar dacã acestea nu strâng voturi destule conform legii electorale. Existã din acest sens o discriminare pozitivã în România. Capitolul 5 (cinci) din proiectul Statutului minoritãþilor propus de UDMR vine în contradicþie flagrantã cu Constituþia României. Pentru cã s-ar recunoaºte dreptul de legiferare pentru unele entitãþi ale minoritãþilor ºi s-ar creea un sistem de organizare administrativã paralel cu instituþiile administrative ale statului român. Eu sunt convins cã astfel de cereri vor fi stopate cu argumente legislative constitutionale ºi raþionale, ca fiind cereri neîntemeiate, drepturi care nici nu se regãsesc în altã þarã europeanã. Sen. Iorgovan: "Noi nu mâncãm unguri pe pâine!" Considerat a fi parintele Constituþiei României, senatorul PSD Antonie Iorgovan, secretar al Biroului Permanent al Senatului ºi membru în Comisia juridicã, a declarat în exclusivitate pentru Trustul GAZETA cã cererile lui Csapó Joszsef de autonomie teritorial-administrativã sunt aberante. "Ce este acest "Tinut Secuiesc", ce înseamnã el, cine este ãsta? El nu existã din punct de vedere juridic, ca formulã juridicã, este un nimeni. Ca ºi miºcare politicã, ce se face acum este un lucru grav, care nu ar trebui sã treacã nesancþionat. Nu doar cred, ci sunt ferm convins cã UDMR este în spatele acestor acþiuni diversioniste. Se vrea o presiune asupra Parlamentului României pentru ca sã se adopte legea statutului minoritãþilor cum vrea UDMR. Este un ºantaj ºi se vrea ºi o presiune internaþionalã pe aceastã temã. Maghiarii se plâng peste tot, de parcã noi, aici în România, am mânca la micul dejun doi unguri, la prânz încã unul ºi seara am mai mânca un ungur ºi jumãtate. Cei în cauzã care întreprind astfel de activitãþi ar trebui sã citeascã atent articolul 118 din Constituþia României, a replicat pãrintele Constituþiei. Secuii nu mai vor cu noi Csapó Jozsef, preºedintele CNS este ferm pe poziþie. Consiliul Naþional Secuiesc a iniþiat organizarea unei Mari Adunãri a tuturor secuilor, la Odorheiul Secuiesc, pentru sãrbãtorirea zilei de 15 martie, a spus Csapó. Aici se va reafirma voinþa secuilor de autonomie a þinutului secuiesc, în sensul cuprins în statutul de autonomie, care a fost înaintat ca ºi propunere de iniþiativã legislativã în Parlamentul României. Aceastã iniþiativã legislativã a fost respinsã în anul
2004, dar a mai fost înaintatã ºi în 2005, iar acum se aflã la Senat, dupã ce a fost respinsã de Camera Deputaþilor. Tinutul Secuiesc este format din 10.000 de km patraþi ºi cuprinde vechile scaune istorice secuieºti din Covasna, Harghita ºi o parte din Mureº. Rezoluþia Consiliului Europei numãrul 1334/2003 spune cã argumentul de stat naþional sau unitar nu poate fi invocat ca ºi impediment pentru autonomia localã. Existã peste 13 exemple în Europa de astfel de autonomii locale. Este cazul Spaniei cu autonomia Cataluniei ºi a Asturiei, cazul Insulelor Aland care aparþin de Finlanda, Tirolul de Sud din Italia ºi altele. Deci noþiunea de stat unitar nu poate fi un impedinent pentru a nu acorda aceastã autonomie teritorialã pentru comunitãþile locale majoritate. Instituþiile europene recomandã aplicarea de principii ca autoguvernarea ºi subsidiaritatea pentru asigurarea drepturilor comunitãþilor locale. Noi, secuii, avem dreptul la aceastã autonomie în conformitate cu recomandãrile
instituþiilor europene care au fost asumate de cãtre România. Dacã România este un stat democratic va accepta aceste lucruri, spune Csapó Jozsef. Preºedintele CNS are argumente ºi vizavi de respectarea legilor româneºti. Este vorba de exercitarea unui drept de autodeterminare internã a þinutului Secuiesc, în cadrul statului român, cu respectarea integritãþii teritoriului ºi suveranitãþii naþionale ale statului român, susþine Csapó. Instituþiile de bazã pentru forma de guvernare localã în þinutul Secuiesc sunt Consiliile locale ºi judeþene existente ºi cele (entitatile regionale) care sunt propuse de Consiliul Naþional Secuiesc în iniþiativa de lege care a fost înaintate cãtre Parlamentul României. Este vorba de un "Consiliu de Auto-administrare a Tinutului Secuiesc" cu trei forme de organizare: deliberativ, executiv ºi de control. Dupã ce se va
declara autonomia Tinutului Secuiesc, se vor organiza alegeri dupã legile româneºti existente. Nu sunt instituþii paralele faþã de cele ale statului, noi dorim o autonomie localã în cadrul statului român. Nu este o declaraþie de independenþã ci o declaraþie de autonomie în cadrul statului. Anumite competenþe sã fie transferate de la centru înspre comunitãþile locale. Este o mãsurã democraticã, recomandatã ºi reglementatã de instituþiile europene. Nu este vorba de nici un ºantaj, este o revendicare a unor drepturi legitime ºi recomandate de Uniunea Europeanã, a subliniat adãugat Csapó, care mai adãugat cã nu doreºte ca manifestarea din 15 martie de la Odorheiul Secuiesc sã degenereze în conflicte violente. Dacã cineva doreºte acest lucru, sã se ajungã acolo, trebuie sã-ºi asume responsabilitatea pentru faptele sale. Din partea noastrã, nici vorbã de aºa ceva. Noi avem mijloace democratice prin care acþionãm, prin voinþa legitimã a
comunitãþii secuilor, punctat Csapó Jozsef. Cu toate cã, oficial, liderii UDMR ºi-au manifestat îngrijorarea cã radicalii Secui ar putea deturna sãrbãtoarea de 15 martie, realitatea este alta. Pentru radicalii unguri din UDMR, þinutul Secuiesc, ca ºi regiune autonomã, ar reprezenta un adevãrat cap de pod, un prim pas pentru promovarea autonomiei Ardealului. Lucru dorit cu ardoare ºi de Episcopul Laszló Tókes, preºedintele Consiliului Naþional al Maghiarilor din Ardeal. Tókes ºi Csapó sunt aliaþi doar de ochii lumii, însã în realitate cei doi se luptã avid pentru putere. În contradictoriu cu reacþiile sale virulente vizavi de Constituþia României ºi definiþia Statului Unitar Român, Csapó Jozsef - secui originar din Târgul Secuiesc - trãieºte în Oradea dupã ce s-a cãsãtorit cu o româncã. Fiul sãu este ºi el cãsãtorit tot cu o româncã, iar fratele lui, Csapó Gyorgy, (ºi el membru marcant din conducerea CNS ºi adept înfocat al autonomiei secuimii), s-a însurat în Miercurea Ciuc tot cu o româncã. Articol Sorin SOTOC, Oradea |
Relax. Yahoo! Mail virus scanning helps detect nasty viruses!
*** sustineti [romania_eu_list] prin 2% din impozitul pe 2005 - detalii la http://www.doilasuta.ro ***
YAHOO! GROUPS LINKS
- Visit your group "romania_eu_list" on the web.
- To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
- Your use of Yahoo! Groups is subject to the Yahoo! Terms of Service.
