[romania_eu_list] mesajul de 15 martie al unui maghiar cu adevarat european

Sat, 11 Mar 2006 07:03:12 -0800

 ADEVARUL DE CLUJ
 
Doua maini intinse una catre alta

  • Mesajul zilei de 15 martie catre maghiari si ramani –

Fiecare maghiar, indiferent unde traieste pastreaza in suflet ziua de 15 martie ca pe o sarbatoare. In aceasta zi evocam declansarea revolutiei maghiare din 1848-1849, clipe de neuitat, a caror amintire s-a pastrat ca o aniversare in memoria mai multor generatii. Noi, maghiarii din Romania, atunci cand evocam miscarea budapestana a tinerilor din 15 martie a lui Petofi Sandor si a camarazilor lui de lupta, miscare care a deschis o noua epoca in istoria Ungariei, ne concentram in primul rand atentia asupr acelui mesaj istoric, care a insemnat intotdeauna pentru noi buna intelegere intre popoare, chemare care azi, sub semnul noului orizont, deschis de initiativa colaborarii uniunii romano- maghiare, precum si cu popoarele Europei, a dobandit o semnificatie cu totul deosebita.
Poetul revolutiei maghiare, Petofi Sandr, si-a notat in jurnalul sau personal, la 15 martie 1848, urmatoarele: “Presa libera!” “Azi s-a nascut libertatea maghiara, pentru ca azi au cazut catusile presei. Fii slavita, de ziua ta de nastere, libertate maghiara, o libertate a noastra ce duce cu drag pe noul nascut, si sa aiba viata lunga pe acest pamant. Libertatea presei este pruncul frumos al revolutiei. Sa ne traiesti fericit!”
Se stie ca “frumosul prunc” al revolutiei din 1848, libertatea, nu a fost multa vreme fericita nici in Ungaria, nici in Moldova si Muntenia si nici pe pamantul Ardealului. Evenimentele petrecute in cursul revolutiei din 1848, atat celei maghiare cat si celei romanesti, poarta mesaje ce se adreseaza direct prezentului. Tuturor ne atrag atentia invatamintele tristelor, tragicelor evenimente istorice. Aceste invataminte sunt exprimate, poate cel mai bine, in acea imagine symbol, care ne adduce in fata ochilor mintii revolutia maghiara si revolutia romana, “ca doua maini intinse una catre alta”, dar aceste maini, din pacate, in urma revolutiilor ce s-au terminat cu tragedii, in loc sa se uneasca si-au strans pumnii.
Ce invataminte cutremuratoare adduce pentru noi anul revolutionar 1848! Asa cum au constatat, cu deplin temei, multi istorici romani si maghiari, care nu urmau calea suspiciunii si urii nationale, infaptuirea unitatii natiunii romane precum si a natiunii maghiare niciodata nu a fost atat de aproape de intelegere si solidaritate dintre aceste natiuni, izvorate din comunitatea de soarta, asa cum a fost chiar in vremea revolutiei din 1848-1849. Exemplele, citatele ce urmeaza vorbesc de la sine, si caracterizeaza cu putere acele zone si curente ale revolutiilor romane si maghiare din epoca, unde straduintele fundamentale ale acestor doua revolutii se intalneau. Petofi Sandor, la 15 martie, in Budapesta, jurand credinta libertatii mondiale, salute, prin desavarsirea revolutiei maghiare, eliberarea popoarelor lumii si regasirea lor in fratie. In programul lui Nicolae Balcescu, personalitatea conducatoare a revolutiei romane, s-a evidentiat urmatoarea idée: pentru fiecare roman cu sufletul cinstit a devenit limpede ca libertatea nationalitatilor nu poate veni de la curtile imparatesti, din mila asupritorilor, ci numai din unirea stransa a tuturor romanilor, din actiunea lor comuna si din solidaritatea lor cu toate popoarele asuprite. Ideile afirmate in timpul revolutiei de catre Nicolae Balcescu, vorbesc si astazi direct noua; “problema de dezlegat in Ardeal era si este nu cum vor face romanii, ungurii, sasii si secuii ca sa ramana numai ei singuri intr-acea tara si a le goneasca celelalte popoare, ci proclamand dreptul comun, sau egalitatea pentru indivizi si nationalitati, sa caute mijlocul de a se armoniza impreuna. Astfel, romanii si ungurii la 1848, luptandu-se unii impotriva celorlalti, plecau de la aceleasi principii gresite si cazute sub acelasi jug”.
Avram Iancu, conducatorul revolutionar al motilor, a trimis urmatorul mesaj revolutionarilor maghiari: “sa intelegeti si sa credeti fratilor, ca noi vedem foarte limpede si credem foarte ferm, ca in aceste doua patrii fratesti, ungurul nu poate vorbi despre existenta si despre viitor fara roman si nici romanul fara ungurs. Ne-au dus la rascoala nerecunoasterea politica a nationalitatii noastre, barbaria si apasarea chinuitoare a aristocratiei maghiare din Ardeal. Sa fiti convinsi ca intre noi si voi nu pot decide niciodata armele.”
Este arhicunoscut ca Kossuth Lajos, conducatorul revolutiei si a luptei pentru libertate a recunoscut cu intarziere tragica in ultima perioada a revolutiei, ca dezrobirea de sub jugul iobagiei si pe linia aordarii poporului roman a drepturilor sale legitime, trebuie facut mai radical. Dar in final si el a ajuns la concluzia ca: “cele doua natiuni romana si maghiara, trebuie sa se ajute reciproc”. Pe aceasta idée fundamentala se bazeaza: “project de pacification” – (proiectul de reconciliere romano-maghiara). Invatamintele lui 15 martie 1848, preucm si cele ale revolutiilor pasoptiste, ne oblige deci, pe noi maghiarii din Romania sa ne manifestam fata de poporul roman cu care dupa verdictul istoriei, ne-a fost dat sa traim in aceeasi patrie, de pe pozitiile bunei intelegeri si colaborari, ale dragostei si prieteniei.
Mostenirea acestei traditii commune, minunate, ne oblige sa luptam cu toate mijloacele impotriva acelor manifestari extremiste, care doresc sa izoleze masele populatiei nationalitatii maghiare din Romania de intregul tarii, de viata sociala si economica a unicei noastre patrii. Sa luptam, deci, impotriva tuturor acelor tendinte de revendicare a autonomiei teritoriale pe criterii entice, din orice parte ar veni aceste pretentii si care ar slabi relatiile noastre fratesti cu poporul roman. A ne asuma in spiritul lui Petofi si Balcescu apararea si intarirea continua a fratiei si unitatii noastre, bazate pe temeiul egalitatii in drepturi, este un legamant demn de traditiile revolutionare commune ale lui 1848.
Hajdu Gyozo,
Presedintele Asociatiei Culturale si de Prietenie “Egyutt - Impreuna”

Yahoo! Mail
Bring photos to life! New PhotoMail makes sharing a breeze.

*** sustineti [romania_eu_list] prin 2% din impozitul pe 2005 - detalii la http://www.doilasuta.ro ***



SPONSORED LINKS
Dvd region free American politics Region free dvd player

YAHOO! GROUPS LINKS



Raspunde prin e-mail lui