Re: Educatia Crestina Autentica (Re: [romania_eu_list] Re: Duda securistul)
Cand au fost romanii ortodocsi si de ce ? Pe vremea cand daca valahii vorbeau romaneste in biserica li s etaia limba ? ma refer la ocupatia bulgara. Pe vremea fanariota ? Vasile Bouleanu . _____________________________________________________________ Acesta este doar 'folclor' compus din vorbe fara acoperire in documnete istorice.Cititi cuvintele unui membru de seama si recunoscut al exilului care a facut inchisoare sub comunisti si pe care astept sa-l faci la fel comunist[sau ortodox-fanariot] ca si pe toti cei care nu sint extremisti propavaduitori de 'crestinism autentic', plin de ignoranta, bineinteles. FD ' Autorul citeazã din DESCRIERA MOLDOVEI a lui Dimitrie Cantemir, cum li se tãia limba la moldoveni cã nu vorbeau slavoneste. Închipuiti-vã pe Alexandru cel Bun mergând la luptã în fruntea unei armate de Moldoveni cu limbile tãiate, cã nici un tãran nu vorbea o limbã destinatã exclusiv cultului. Am fost curios sã studiez cartea în amãnunt. Citatul nu existã. Cred cã este un comentariu, sau ceva luat în afara contextului, ' http://biserica.org/Publicatii/1994/NoI/18_index3.html O Criticã Binemeritatã ... As vrea doar sã scot în evidentã, din textul acestui pamflet, câteva perle sau mai degrabã niste gogomãnii. Sã le ia fiecare cum îi convine. Rãmâne la aprecierea cititorilor. 1. Pamfletul mentioneazã cã preotii ortodocsi din trecut, nefiind în stare sã învete limba slavonã care li se impunea, o ''boscorodeau,'' de unde si rãdãcina ucrainianã a cuvântului ''boskoroditi,'' pe când preotii uniti întorsi dela Roma ''vorbeau mai multe limbi fãrã boscorodire.'' Tot respectul pentru memoria Episcopului Ploscaru care a trecut la Domnul. Vorba strãmosilor nostri: ''De mortuis nil nisi bene. Dar eu cred cã acolo, în ceruri, Prea Sfintia Sa liturghiseste cu preotii ortodocsi boscoroditori, pentru cã la Dumnezeu treburile merg altfel decât la oameni. Si mai cred cã, la ora aceasta, va fi avut dânsul surpriza sã afle cã examenul la poarta raiului nu constã din gramatica limbilor învãtate la Vatican, ci din rugãciune, smerenie si dragoste, de care fratii nostri dela UNIREA nu prea dau dovadã, când îi publicã ineptiile. Si pentru cã limbile: slavonã, ebraicã, elinã, latinã, siriacã si coptã sunt limbi moarte, limbi liturgice; deci nu se vorbesc, mã întreb si eu, în spiritul fratilor dela UNIREA: ce mai boscorodealã ar mai fi fost în evul mediu, pe bietii Germani, Unguri, Suedezi, Polonezi ... s.a.m.d., care nu sunt latini, dacã Vaticanul le-ar fi impus sã vorbeascã latineste, o limbã strainã de spiritul si structura lor sufleteascã. Însã n'au fost siliti, precum nici Românii, în Evul Mediu, n'au fost siliti sã vorbeascã slavoneste. Asta a fost numai în imaginatia lui Ion Ploscaru. Pe timpul lui Matei Basarab si Vasile Lupu, Românii au scãpat de slavonie, fiind primul popor care s'u rugat în limba oamenilor simpli, pe când limba latina a dãinuit în cult pânã acum 50 de ani, la Conciliul II Vatican. ... Sau poate cei dela UNIREA s'or fi gândind cã romano-catolicii vorbesc latineste! Ca sã te distrezi, ia un preot catolic american, la întâmplare, si pune-l sã-ti citeascã un pasaj din Cicero. ... Cât despre ''alte limbi învãtate la Vatican,'' nici pomenealã. Ion Ploscaru, sunt sigur cã a scris istoria lui pentru naivi. Eu însã mã mir de cei care o popularizeazã în America. ... 3. Autorul citeazã din DESCRIERA MOLDOVEI a lui Dimitrie Cantemir, cum li se tãia limba la moldoveni cã nu vorbeau slavoneste. Închipuiti-vã pe Alexandru cel Bun mergând la luptã în fruntea unei armate de Moldoveni cu limbile tãiate, cã nici un tãran nu vorbea o limbã destinatã exclusiv cultului. Am fost curios sã studiez cartea în amãnunt. Citatul nu existã. Cred cã este un comentariu, sau ceva luat în afara contextului, asa cum întrebuinteazã sectarii Biblia. Am gãsit însã altceva, la care autorului nu i-a convenit sã se opreascã. Citez: ''Nici o altã religie nu este mai urâtã de moldoveni ca religia papistasilor. ... Moldovenii zic cã papistasii sunt lupi îmbrãcati în piele de oaie ...'' (Descrierea Moldovei, ed. Lyceum, Bucuresti, pg. 219). Iar, la pag. 220, dupã o demonstratie mai lungã, Cantemir trage concluzia: ''... se vede limpede cã Apusul si nu Rãsãritul s'a depãrtat mai târziu dela credinta crestineascã cea adevãratã.'' 4. Însã cel mai puternic argument pentru a devedi ignoranta preotilor ortodocsi din Ardeal îl gãseste Prea Sfintitul în declaratia din 2.4.1657, a unei printese maghiare, Susana Lorantfy, vãduva printului calvin al Ardealului: Gh. Rakoczi I. Nemultumitã de preotii ortodocsi care se împotriveau calvinismului, printesa maghiarã spune cã a gãsit 36 preoti din Fãgãras care nu stiau ''Tatãl Nostru.'' Îmi închipui cã autorul, ca Român si mai ales ca Ardelean, stia încã înainte de a pune pe hârtie aceastã ineptie, cã primul lucru pe care o mamã româncã îl învatã pe copil este ''Tatãl Nostru.'' Dar, oricum, sã spunem cã în familia dânsului n'a fost asa. Însã ratiunea pentru care preotii ortodocsi din Fãgãras se opuneau dârz calvinismului este tipãrirea, în anul 1645, de Mitropolitul Varlaam al Moldovei a cãrtii ''Rãspuns împotriva Catehismului calvinesc,'' dedicatã Românilor din Transilvania, asa precum si faimoasa lui Cazanie: ''Carte româneascã de învãtãturã'' este dedicatã Românilor din cele trei provincii. Cum pot preotii din Fãgãras sã fie ignoranti, când contactele permanente dintre Transilvania, Moldova si Tara Româneascã au contribuit la rãspândirea elementelor de culturã? Ion Caioni înregistreazã, într'o cronicã rimatã, cum citeau Românii ardeleni: ''Pravila'' lui Vasile Lupu, ''Cazania'' lui Varlaam (1643) si ''Psaltirea în versuri'' a Mitropolitului Dosoftei (1673). (Stefan Pascu: CE ESTE TRANSILVANIA, ed. Dacia, pg. 95). În Transilvania exista o culturã progresistã în limba românã, mult înainte de dezbinarea religioasã de la 1700, mai ales în istoriografie: ''Cronica bisericii Sf. Nicolae din Scheii Brasovului,'' scrisã de popa Vasile între anii 1628 si 1633 sau ''Cronica'' lui Gheorghe Brancovini; Cãrare pe scurt spre fapte bune îndreptãtoare de protopopul român din Vint, Ioan Zoba. Învãtatul român Mihail Halici din Caransebes, avea în biblioteca lui pe vremea aceea 500 de volume (ibid, pg. 95). Existenta scolilor sãtesti românesti e atestatã în mai multe pãrti a Transilvaniei. În tara Fãgãrasului erau 39 de sate cu scoli românesti. Existau scoli si în orasele: Scheii Brasovului, Hateg, Lugos si Caransebes. Pentru nevoile acestor scoli se tipãreste în 1699 o Bucoavnã, cel dintâi manual didactic românesc. La 1564 Diaconul Coresi tipãreste în Brasov ''Tâlcul Evangheliilor,'' în limba românã. La Sibiu, Filip Moldoveanu tipãreste Evangheliarul în româneste, încã din 1551. În 1560 preotul Bratu din Brasov tipãreste Apostolul si Psaltirea Scheianã. În 1620, preotul Grigorie din Mãhaci adunã la un loc toate traducerile românesti fãcute în secolul 16, colectie cunoscutã sub numele de Codex Sturzanus. Ce sã mai spunem de Noul Testament dela Alba Iulia, tipãrit de Mitropolitul Simion Stefan, care împreunã cu Biblia dela Bucuresti, 1688, constituie douã monumente clasice ale limbii literare românesti (CHRONOLOGICAL HISTORY OF ROMANIA, Constantin Giurescu, ed. Unesco, Bucharest pg. 87 to 133). Toate acestea sunt opera preotilor si cãlugãrilor ortodocsi din Transilvania, înainte chiar ca uniatismul sã fi fost inventat. Nu mai mentionãm evenimentele culturale care, în acest timp, au avut loc în Muntenia si Moldova. Îi trebuiau Profesorului Nicolae Cartojan trei ani de curs în fata studentilor, ca sã epuizeze ''Istoria Literaturii Vechi Românesti.'' ------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> Check out the new improvements in Yahoo! Groups email. http://us.click.yahoo.com/7EuRwD/fOaOAA/yQLSAA/RR.olB/TM --------------------------------------------------------------------~-> *** sustineti [romania_eu_list] prin 2% din impozitul pe 2005 - detalii la http://www.doilasuta.ro *** Yahoo! Groups Links <*> To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/romania_eu_list/ <*> Your email settings: Individual Email | Traditional <*> To change settings online go to: http://groups.yahoo.com/group/romania_eu_list/join (Yahoo! ID required) <*> To change settings via email: mailto:[EMAIL PROTECTED] mailto:[EMAIL PROTECTED] <*> To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] <*> Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
