In zilele de 7 si 8 februarie Centrul european «George C.Marshall»
din Germania a orgnizat la Munich o conferinta pentru absolventii
acestei institutii, cu denumirea
"Rolul Parlamentului in asigurarea securitatii si apararii".
Din partea Republicii Moldova participa Vitalia Pavlicenco, deputat,
preedintele Partidului National Liberal, si Veaceslav Untila,
deputat, prim-vicepresedinte al «Aliantei «Moldova Noastra».
Vitalia Pavlicenco a fost solicitata sa prezinte o comunicare despre
cooperarea interparlamentara in problemele de securitate si aparare.
Urmeaza textul comunicarii :
«Stimati prieteni, sint foarte bucuroasa ca noi, absolventii
Centrului Marshall, ne intilnim in aceasta conferinta. Va multumesc
pentru onoarea acordata de a va vorbi citeva minute.
Am experienta a doua Parlamente si pot compara activitatea lor in
cadrul a doua raporturi de forte unul, care a constituit o coalitie
democratica, si un altul, cind se afla la guvernare un singur partid,
int-un al doilea mandat legislativ.
Sintem aici reprezentanti din tari cu orientari dupa modele
diferite si aflate in etape diferite de dezvoltare.
Noi avemla conducere, in Republica Moldova, Partidul
Comunistilor, care a obtinut puterea pe cale democratica, urmare a
situatiei grele create in economie si in sfera sociala prin guvernari
nereformatoare.
In anul 2001, cind a preluat integral Puterea, acest partid a
declarat ca pledeaza pentru Uniunea Rusia-Bielarusi. Spre sfirsitul
primului mandat, in 2005, a declarat ca se reorienteaza deja spre UE.
Insa problema Moldovei ramine, prin actuala conducere, spre care
model si sistem de democratie si de securitate se indreapta estic,
instabil si imprevizibil sau spre occidental, stabil si previzibil.
De aici si toate incertitudinile in promovarea politicilor in
Republica Moldova, faptul ca se intirzie adoptarea Conceptiilor de
politica externa si de securitate.
In fond, Republica Moldova ramine membru al CSI, avind, in
paralel, Planuri Individuale de Cooperare cu UE si NATO, a caror
realizare se discuta amplu in societate. O parte din Opozitie a pus
in Parlament problema parasirii CSI, insa nu s-a obtinut un consens.
Republica Moldova participa la dimensiunea politica si economica a
CSI, nu si la cea de securitate si militara, insa cooperare in scopul
prevenirii terorismului ofera diferite «oportunitati» uneori mai
putin intelese - pentru participare la dimensiunea de securitate si
aparare. Totusi, Republica Moldova nu este parte in Tratatul de
Securitate Colectiva din CSI, unde sint Armenia, Bielarusi,
Kazahstan, Kirghizia, Tagikistan, Uzbekistan.
Personal, as privi altfel colaborarea in Adunarea Parlamentara a CSI
ca pe o structura ce ar trebui sa-si coordoneze pasii pentru
armonizarea legislatiei in spirit european, conform legislatiei
europene, deoarece, in conditiile globalizarii, aceasta e tendinta
inevitabila. Din pacate, insa, AP a CSI e folosita, uneori, pentru
declaratii antioccidentale, unde unii parlamentari spun una, iar la
Bruxelles si Strasbourg - spun alta.
In acest fel, deputatii din Republica Moldova sint prezenti in
structurile europene si internationale, dar si in cele ce vizeaza
spatiul ex-sovietic. Iar colaborarea interparlamentara, inclusive
privind arhtectura de securitate, are loc sub diferite forme vizite
oficiale, grupuri de prietenie, structuri internationale.
Sigur, in societate nu exista o unitate privind prioritatile si
atitudinile oficiale ale Republicii Moldova in diferite situatii. In
opinia democratilor, Moldova ar trebui sa mearga in pas cu Ucraina si
Georgia spre UE si NATO si cooperarea interparlamentara ar trebui sa
fixeze clar aceste obiective. Ucraina si Georgia isi capata greu
stabilitatea, din cauza intereselor geopolitice si geostrategice. Iar
Moldova, care nu a avut o revolutie orange, abia ar putea cunoaste,
din pacate, o perioada de instabilitate si vom avea nevoie de
experienta Ucrainei si a Georgiei ca sa depasim aceasta
instabilitate. Insa oficialitatile Moldovei nu au sprijinit Georgia
in tensiunile si embargo-urile in relatiile cu Rusia, desi Opozitia a
cerut acest lucru.
In acest sens, este indicata o buna colaborare in cadrul
GUAM, insa Moldova, in ultimul timp, nu a demonstrat o linie
principiala. Se simte influenta Rusiei asupra comportamentului
Chisinaului, cauza fiind cautarea unei solutii pentru problema
nistreana.
Au avut loc importante foruri, cu participarea tarilor GUAM
si a unor state din Europa Centrala, cu participarea
vicepresedintelui SUA, care au constituit o Comunitate pentru
promovarea democratiei, fapt benefic pentru tarile ex-sovietice.
Acesta e un lucru pozitiv, dar conteaza continuitatea procesului.
Mai multe rezolutii privind Moldova au adoptat parlamentarii
germani, ceea ce a ajutat enorm la schimbarea pozitiei cetatenilor
fata de Puterea comunista antireformatoare si fata de obiectivele de
democratizare a societatii.
Desi statele membre in OSCE, Adunarea Parlamentara a OSCE,
Adunarea Parlamentara a NATO, unde am fost timp de 5 ani membru, au
adoptat Rezolutii clare despre retragerea trupelor ruse de pe
teritoriul Republicii Moldova si al Georgiei, noi raminem cu aceste
trupe, ceea ce impiedica reglementarea conflictului si determina un
comportament ireconciliabil din partea separatistilor din
Transnistria.
O parte din Opozitia moldoveneasca considera ca, alaturi de
Rusia si de Ucraina, ca mediatori si garanti, alaturi de SUA si UE,
ca observatori, ar trebuie sa fie si Romania, in virtutea
specificului istoric al statului Republica Moldova. Totodata SUA si
UE sa fie mediatori si garanti alaturi de Ucraina, Rusia si OSCE.
Refuzul de a-si retrage trupele este una din cauzele suspendarii de
catre Rusia a Tratatului FACE.
In general, in problema combaterii separatismului e nevoie de
o cooperare strinsa cu Georgia, Ucraina, Romania, UE, SUA, OSCE,
NATO. Din pacate, in Parlamentul cu o majoritate democrata din 1998-
2001, deputatii erau implicati destul de serios in problema
reglementarii transnistrene.
Avem o anumita cooperare interparlamentara in zona Marii
Negre, dorita mai eficienta, pentru ca zona e importanta in planul
securitatii europene regionale, cunoastem initiativa Presedintelui
roman Traian Basescu, cunoastem interesul Ucrainei.
Parlamentul Republicii Moldova are o buna colaborare cu Parlamentele
baltice, care doresc si ajuta sincer in reformele menite sa aduca
Republica Moldova in UE. Republicile baltice, Ungaria, Romania,
Bulgaria au o buna experienta in pregatirea tarii pentru aderare si
la UE, si la NATO. Insa, desi avem Planuri Individuale de Cooperare
cu UE si NATO, oficialitatile moldovensti nu accepta ideea aderarii
la NATO si a modificarii Constitutiei. Insa Opozitia a initiat
adunarea de semnaturi pentru modificarea Constitutiei. Aici iarasi e
influenta rusa, care cere pastrarea neutralitatii statului nostru ca
si conditie pentru reglementarea conflictului transnistrean.
In pofida bunei cooperari cu Tarile Baltice si Ucraina, care
trebuie completata cu o buna cooperare cu vecinul nostru firesc,
Romania, Parlamentul de la Chisinau nu s-a alaturat politic ideii de
condamnare a crimelor comunismului, a foametei organizate, asemenea
Holodomorului ucrainean, condamnarii holocaustului poporului roman,
lichidarii simbolurilor regimurilor totalitare, nu a avut o reactie
adecvata in scandalul cu Soldatul de bronz.
Delegatii parlamentare cehe, poloneze etc. sugereaza
Republicii Moldova relatii strinse cu Romania, se mira ca nu avem
acest parteneriat absolut firesc pentru a prelua acqui-ul comunitar
si experienta legislative, pentru ca, prin reforme, R.Moldova sa
devina eligibila pentru UE si NATO.
Intilnirile in grupuri de prietenie interparlamentare sint
bune, dar au mai mult o parte formala, decit aplicare practica.
Sistemul de securitate colectiva occidental, si NATO ar fi
mai cunoscute daca ar fi prezente in spatiul public de dezbateri cu
participarea parlamentarilor din tarile NATO sau devenite recent,
ceea ce in Republica Moldova inca nu se afla la nivelul necesar.
Opozitia din Moldova a spus repetat ca nu e clar pentru
societate - a cui experienta trebuie sa o preia Republica Moldova a
romanilor, ucrainenilor, georgienilor, romanilor, cehilor, a altor
tari, sau experienta modelelor estice, care pierd teren in perceptia
societatii. 70 la suta din populatia R.Moldova pledeaza pentru
modelul UE si deja 30 la suta pentru o perspectiva in NATO.
In Consiliul Europei si in Parlamentul European se schimba
lucrurile si cred ca perioada care vine va da mai multa claritate
destinului R.Moldova. In 2009 avem alegeri parlamentare si sper ca
dupa acest an sa avem relatii strinse cu Parlamentele altor tari, sa
cooperam plenar in structurile interparlamentare internationale,
pentru a aduce cit mai repede Republica Moldova in familia
occidentala. Va multumesc.»
