1. 'Upo wetland' este cea mai mare zona umeda din interiorul Coreei de Sud (adica zona umeda non-costiera). In aceasta locatie exista 3 centre de educatie ecologica, una a structurilor guvernamentale, alta a ONGurilor si a treia apartinand de sectorul privat. Nu stiu a cui era cea in care a fost intalnirea noastra, dar era ceva ce nu am vazut nicaieri prin Europa. Pe peretii exteriori niste sculpturi din lemn reprezentand o larva de libelula, apoi mai sus un adult proaspat iesit, iar si mai sus unul cu arilile intinse: dimensiunile lor sunt de cativa metri fiecare, asa incat omul poate analiza detaliile animalului. In interiorul centrului, afise, pasari impaiate, mulaje despre diferite chestiuni din ecosisteme, diorame etc, o diversitate de desene, picturi etc, dar toate foarte bine facute. Unele atractive pentru copii mici, altele pentru tineri sau adulti. Multe zone interactive, unde copii puteau sa deseneze, sa faca mulaje etc. Sala de conferinte bine dotata etc. In vecinatate zona cu suveniruri, nenumarate 'mici chestii' de la coreana-arta-a-hartiei pana la bauturi alcoolice, totul sub emblema 'Ramsar CoP 10'. Potecile de vizitare a zonei umede, pe care circulau foarte multi oameni (desigur localnici in proportie covarsitoare, veniti sa vada lacul si pasarile), aveau pietre cu inscriptii despre Ramsar, panouri cu pasarile zonei, turnuri de observatie etc. In fata o parcare mare, in care opreau mai mult autocare, cu o piata cu vegetale si mancaruri traditionale, care lor le plac. Lacul plin de pasari, 'care stau' adica nu pleaca cand esti la 1 km, asa cum sunt spre exemplu cele din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, obisnuite cu vanatorii italieni de pe la noi care impusca si apoi intreaba. Coboara din ceruri aici la Upo gastele salbatice cu nemiluita, rate si starci, egrete si lisite, in general dau sentimentul de abundenta de pasaret. 2. 'Sunchan bay' este o zona umeda costiera, primul site Ramsar desemnat de Corea de Sud. Ei sunt foarte mandri, zicand ca din acest fel de zona umeda, asta este a 5-a ca dimensiune in lume. Ceea ce poate fi vizitat fara barci, este o poteca construita pe piloni, care merge prin stuf, pe langa balti si canale, pe langa zone cu ape aflate in flux/ reflux etc, urcand apoi pe o coama stancoasa de unde poti admira peisajul. Pasarile nu sunt atat de multe, cel putin cat am fost acolo, dar erau foarte interesante situatiile cand culicul mare (Numenius arquata) sonda noroaiele din vecinatatea de la cativa metri de noi, fara sa se refugieze din fata vesnicului dusman, omul. Pe zonele de unde apele s-au retras, la reflux, era plin de crabi care ieseau din noroi, de prin canalele pe care le astupa cu un capacel dupa intrarea in gaura, atunci cand apele revin in zona. Pe marile suprafete de noroaie, se plimbau crabii acestia, dar si din alte cateva specii, care toate erau descrise in coreana pe panourile de pe marginea potecii inaltate pe piloni. Pesti Periophtalmus, o extraordinara priveliste: dupa reflux, pe noroaie, acesti pesti se tarasc de coace colo utilizand inotatoarele pectorale, si ca lucrurile sa fie si mai incredibile, fac si mici salturi in graba lor de a cauta hrana. Urmele lor se vad in noroiul moale; numai ca nu ne putem apropia de ei, deoarece stau in locuri unde pe noi 'nu ne tine', asa ca stam deasupra lor la 2-3 metri si ii admiram cum cu zecile, cu sutele se misca, cam vreo 5 la fiecare metru patrat. Niste pesti cu ochi bulbucati, ca de broasca, departe de apa care s-a retras, 'facand pe nebunii' si aratand ca nu toti pestii au nevoie permanent de apa, si ca el, pestele, pe uscat poate sa fie fericit. Foarte tare. Mai trece pe deasupra cate un uligan pescar, cateva stoluri de rate, pescarusi din variate specii... iar pasarelele din tufarisuri, nici nu sti ce pot sa fie, au desigur niste triluri si aparente exotice; dealtfel in oras o cotofana avea un carait atat de diferit fata de cele de la noi ca parea mai mult sunetul scos de un papagal. La fel o cioara, croncanea de parca era ceva de plastic, o jucarie poate. Langa Sunchan bay este orasul Sunchan, unde a fost a doua etapa a conferintei ONG, unde am tinut si eu o prezentare de 40 de minute despre situatia zonelor umede din Romania. (poate ca voi face candva o scurta descriere a situatiei?) 3. Changwon. Orasul in care se deruleaza Ramsar CoP 10. Daca cobor din hotel, ajung in strada. ;) Aici pot vedea restaurante, care au acvarii mari la intrare, in care vezi nenumarati pesti (bibani de mare, anghile, crapi si tot felul de specii care habar nu am ce pot sa fie), plus scoici de diferite forme, crabi, homari, raci, sepii, caracatite, mixine, ascidii, holoturii, monoplacofore samd. Racii marini pe care ii vedem expusi la Antipa, aici stau in lighiane, daca le-am intinde picioarele la astea vii ar fi de cca 1 m diametru. Adica vedem aici multe dintre ciudateniile pe care 'le-am invatat' la facultate, cand erau decolorate stand in formol de pe vremea lui Marco Polo, pe cand aici traiesc bine merci in acvariu, si asteapta ca cineva sa vina infometat, sa le aleaga dupa frumusetea ochilor si sa le manance. Este destul de ciudat sa le vezi vii cum asteapta sa vina cineva sa le digere. Dar nici pestii de la piata, uscati printre muste nu sunt mai atractivi pentru europeni, cel putin daca vrei sa mai traiesti. Vitrinele astea de restaurante sunt una dupa alta, strazi intregi. Pana acum nu am vazut mixine vii niciodata; sunt niste ciclostomi, cum este chiscarul de pe la noi, numai ca sunt marini si au pe langa 'gura' niste 'mustati'. Sunt 'pradatori/ paraziti' adica atunci cand se prind de pestele pradat, incep sa ii manance carnea si se afunda in el, tot mancand si mancand, pana acela devine un peste gol, pe dinauntru. Mixinele acestea nu arata prea apetisante nici cand nu ai mancat de anul trecut, dar aici pare ca 'isi gasesc nashul' si vine cineva si zice: o farfurie de mixine, va rog. Cam in aceeasi categorie culinara neapetisanta intra si holoturiile, castraveti de mare care sunt cilindrici, cam de 15-20 cm si 3-4 grosime, au culoarea rozalie. Is bune cu maioneza :) In Changwon, ieri seara a fost deschiderea CoP, cu prezenta presedintelui corean, dar noi nu am mers la festivitatea de deschidere. Era prea mare 'ingramadeala'. Peter
