Semneaza petitia la http://www.greenpeace.org/romania/getinvolved/cyberactivism/opreste-constructia-unei-noi-c
Guvernul vrea sa construiasca inca 2 reactoare la cernavoda si inca o centrala nucleara in tara (locatia exacta nu e anuntata oficial). Riscurile ce însoţesc energia nucleară sunt reale, inerente şi de durată. Siguranţa: Nici un reactor din lume nu este sigur in mod absolut. Toate reactoarele operaţionale prezintă puncte slabe ale siguranţei lor ce nu pot fi eliminate prin îmbunătăţirea acesteia. Combustibilul puternic radioactiv necesită răcire constantă. Dacă acest lucru nu este asigurat, poate duce la emisii catastrofale de radioactivitate. Acestea sunt, de asemenea, foarte vulnerabile la acte deliberate de sabotaj, inclusiv atacuri teroriste. Deşeurile: Din momentul în care uraniul este extras, se produc deşeuri nucleare la scară înaltă. Nu există nicio metodă sigură sau lipsită de riscuri pentru a stoca deşeurile nucleare. Nicio ţară din lume nu are soluţii viabile pentru deşeurile de risc înalt (puternic radiaoctive) care rămân radioactive pentru sute de mii de ani. Ȋn prezent, soluţia cea mai puţin dăunătoare este ca deşeurile să fie depozitate sub pământ, în buncăre uscate la locul de origine, dar şi această opţiune prezintă provocări şi ameninţări majore. Proliferarea armelor: Deţinerea armelor nucleare de către Statele Unite, Rusia, Franţa, Marea Britanie şi China a încurajat proliferarea tehnologiei şi a materialelor nucleare. Orice stat care posedă capacităţi nucleare, are şi mijloacele prin care poate obţine materialul nuclear necesar pentru crearea armelor nucleare. Ȋn fond, acest lucru înseamnă că 44 de state cu putere nucleară pot deveni 44 de state cu arme nucleare. Multe naţiuni care dezvoltă programe de energie nucleară comercială şi-au început cercetarea având în vedere două obiective generarea de electricitate şi opţiunea de a crea arme nucleare. De asemenea, programele nucleare bazate pe reprocesarea plutoniului din combustibil consumat a crescut în mod dramatic riscul proliferării în sensul creării de mai mult plutoniu, ceea ce înseamnă mai multe deşeuri nucleare şi deci, mai mult material disponibil pentru crearea de bombe. - Energia nucleară: o pierdere de timp costisitoare În ultimul deceniu, dezbaterea pe tema energiei nucleare s-a bazat mai mult pe retorică şi mai puţin pe implementare. Documentele G8 laudă energia nucleară, dar în realitate, ţările G8 implementează un plan de eliminare a centralelor nucleare. Încă de la sfârşitul anilor 1980 majoritatea ţărilor G8 (Statele Unite ale Americii, Rusia, Japonia, Franta, Marea Britanie, Italia, Canada si Germania) au încetat să mai construiască centrale nucleare. În ultimii trei ani niciun reactor nuclear nu a mai fost inaugurat în vreo ţară G8. În timp ce, în anii 1970 şi 1980, aceste ţări inaugurau în medie 14 reactoare nucleare pe an, rata construirii de centrale nucleare în ţările G8 s-a prăbuşit în anii 1990 şi, în cele din urmă, a încetat complet. Două ţări G8, Germania şi Italia, au avut chiar o politică de eliminare a centralelor nucleare.
