Codruta E foarte interesanta statistica asta. Nici nu prea mai ai ce comenta. Este foarte clar insa ca problemele sunt de sistem. Mi-am adus aminte cu aceasta ocazie de un mesaj primit mai demult, nici nu mai stiu de la cine, in care e ceva asemanator. Iata textul acestuia:
Pensia lui Gigel Să facem următorul calcul (de dragul demonstraţiei, vom presupune că trăim într-o lume în care nu există inflaţie şi în care preţurile, salariile şi taxele sunt îngheţate la nivelul de acum). : Gigel e un tânăr care tocmai se angajează. Ca orice tânăr, salariul lui net de încadrare nu e nici prea prea, nici foarte foarte: să presupunem că e de 1100 de lei. Gigel are 23 de ani. Întrucât e criză şi criza va dura - să presupunem! - multă vreme de acum încolo, hai să zicem că în 2015 leafa lui Gigel va fi tot de 1100 de lei. Ia să vedem însă câţi bani plăteşte Gigel CAS-ul timp de 5 ani (adică 60 de luni) la o leafă mizeră de 1100 de lei. Păi la valorile actuale va plăti 491 de lei x 60 de luni, 29.460 lei . Ei, aici e buba. Gigel are numai 28 de ani şi deja a plătit în contul statului toată suma pe care statul i-ar returna-o în cazul în care ar ieşi la pensie la 65 de ani şi ar mai trăi încă 3-4 ani, cât e speranţa de viaţă a bărbaţilor din România. Cum aşa? Păi să facem un mic calcul. Dacă nu mă înşel pensia medie din România e undeva pe la 750 de lei. Din contribuţiile date statului până la 28 de ani, Gigel ar putea primi (presupunând că timp de 37 de ani banii săi vor sta undeva într-o valiză, nu într-un cont care îi va multiplica măcar prin dobândă) o pensie medie timp de 29.460 lei /750=39,28 de luni . Adică peste 3 ani. Păi e numai bine, tanda pe manda: iese la pensie la 65 de ani, mai trăieşte 3 ani şi la 68, după cum zic statisticile, moare! Totuşi, nimeni nu îi explică lui Gigel, şi nici nouă, ce se întâmplă cu CAS-ul pe care Gigel îl plăteşte între 28 şi 65 de ani, adică timp de 37 de ani. Adică 444 de luni. Presupunând că Gigel va rămâne toată viaţa un tâmpit căruia nu i se va mări niciodată salariul, asta ar însemna că timp de 444 de luni va vărsa în buzunarul statului încă 444 x 491 lei, 218.004 lei . Destul de mult, dacă e să mă întrebaţi pe mine. Şi dacă Gigel, totuşi, e un ins dezgheţat, leafa i se va mări şi cotizaţia la stat va fi pe măsură. Unde se duc banii ăştia? Ce se întâmplă cu ei? Cum e posibil ca după numai 5 ani de muncă, fără un salariu deosebit, orice tânăr să-şi fi acoperit deja pensia medie pe care ar putea-o primi la bătrâneţe, înainte să moară? De fapt, ce găuri acoperă munca de o viaţă a lui Gigel? Şi de ce trebuie Gigel să muncească 37 de ani pentru ca banii lui să se ducă în altă parte decât în propria bunăstare de după pensionare? Şi cât credeţi că mai poate rezista un sistem în care 5 ani munceşti pentru tine şi 37 de ani pentru o cauză neştiută de nimeni, în afară de politicieni? Imi cer scuze ca nu mai stiu de unde am primit mesajul, sper sa nu fiu acuzat ca l-am retransmis fara mentionarea sursei. Tarquinius Vadeanu, Braila ________________________________ From: ARIN <[email protected]> To: [email protected]; [email protected]; [email protected]; [email protected]; [email protected]; [email protected] Sent: Sun, March 7, 2010 9:34:56 AM Subject: [romania_eu_list] statistica mioritica Trebuie sa recunoasteti ca tipul are din PLIN simtul umorului ;) http://www.baniinostri.ro/Statistica-Mioritica--p321.html Codruta --- Daca in Romania ar trai 100 de persoane, 20 ar lucra cu forme legale si 7-8 ar fi de gasit in economia gri, lucrand fara carte de munca. 10 isi fac de lucru prin agricultura autohtona de subzistenta, fiind teoretic inca buni de munca. 17 sunt elevi si studenti, 23 pensionari, 8 sunt casnice iar alte 8 sunt persoane intretinute de altii. In sfarsit, 6 sunt in cautarea unui loc de munca sau abia si l-au pierdut pe cel vechi. Va dati seama ca din taxele celor 20 de lucratori cu forme legale sunt platite servicii la care au acces toti cei 100. Din cei 20 de muncitori "la alb" avem asa: 2 lucreaza in invatamant, 2 in sanatate, 5 in administratie publica, 2 in politie, armata, servicii speciale, 3 in comert, 2 in constructii. Calculele sunt facute pe baza recensamantului din 2002 si a ultimelor raportati de la statistica. Chiar daca rotunjirile au mai deformat proiectia reala, mie imi sar in ochi cateva lucruri: 1) Sistemul de pensii are o mare problema 2) Numarul redus de salariati cu forme legale exprima foarte bine ponderea exporturi vs importuri din economia romaneasca. Cand iei mai totul de-a gata din import, e firesc ca numarul celor prinsi in activitati direct productive sa fie redus. 3) Textilele, incaltamintea, electricele si electrocasnicele chinezesti au si partile lor proaste, care se reflecta in somajul micii manufacturi locale. 4) Numarul foarte mare de "intretinuti" (8%), cei care nu mai sunt nici intr-o forma de invatamant, nici in evidenta unui oficiu de somaj. Adaugati 23% pensionari, 6% someri si inca 8% casnice si avem aproape jumatate din populatie (45%), un public formidabil de reality-show- uri. Romania e un bun exemplu de economie care s-a redus la servicii, din pacate tot la nivel de subzistenta precum in cazul agriculturii autohtone (cu 2-3% din populatie prinsa in respectiva "ramura" se poate asigura lejer hrana pentru ceilalti cand esti bine tehnologizat iar exploatatiile au dimensiunea optima, nu 2 ha/ familie cat avem in Romania). Totusi, nu ma pot opri sa nu ma intreb: oare cati oameni lucreaza la Danone? Iaurturile lor au invadat toate supermarketurile si dau impresia ca daca ar exista cerere s-ar descurca si cu un monopol, ca lumea a uitat repede de dioxina. Cati sa lucreze in celebrele Avicole, in fabricile de mezeluri, etc? Si tot facand calcule, rasare si ideea subversiva: daca o minoritate poate asigura strictul necesar fara probleme majoritatii multumita nivelului la care a ajuns tehnologia, la ce bun sa isi mai faca de lucru majoritatea cu serviciile, comertul si alte prostioare care nu fac altceva decat sa inventeze nevoi noi si sa dea ocazia celor care lucreaza pentru a le satisface sa isi poata lua la randul lor un credit pentru alte "nevoi personale"? Cum ar fi un sistem in care fiecare sa lucreze un numar minim de ore pentru asigurarea nevoilor elementare ale comunitatii iar in restul timpului sa taie franza la caini intr-un mod cat mai placut posibil? Romanii, grecii antici construisera o civilizatie extraordinara bazandu-se insa pe munca bruta a sclavilor. Noi avem acum masini care sa faca mare parte din treaba, nu ar mai trebui sa transpiram decat foarte putin pentru ca sistemul sa functioneze, cu conditia sa o facem benevol si nimeni sa nu se sustraga. Si sa devenim mult mai responsabili in ceea ce presupune utilizare a resurselor. Si mult mai insensibili la consumul "de fite". Ar fi anarhie, infractiuni din plictiseala, razboaie pentru trecerea timpului liber? Si daca nu? Stiu, sistemul asta viitor parca seamana a chibut evreiesc, ok. Dar sa nu imi spuneti ca nu recunoasteti in sistemul din prezent sclavagismul "soft", ca nu va cred. PS: Inca o mica analogie. Intr-un raport publicat recent de BNR, se arata ca gradul de indatorare al romanului mediu ajunge la 22% din venituri. Daca focalizam doar pe debitorul din mediul urban, cel care are si veniturile necesare pentru a se imprumuta, sarim lejer de 30%. Daca nu puteti gandi in astfel de abstractiuni, luati-o asa: cam 2 zile pe saptamana lucrati pentru banca, pentru a achita ratele la imprumuturi si doar vreo 3 pentru voi si familia voastra. Dati la o parte cele 2 zile de smotru inutil pe care vi l-a adus consumul irational, dati la o parte inca vreo doua zile de transpiratie pentru a produce servicii nenecesare, si ajungem la 1 hai 2 zile pe saptamana, absolut suficiente pentru a va aduce contributia la asigurarea strictului necesar pentru comunitate. Ei, alta viata, nu? --- "Let me, at least, to know that she'll try Then she'll be a true love of mine". www.ursuletiisupara ti.ro Puteti dona 2% din impozitul pe venitul Dvs. pentru combaterea defrisarilor - detalii cont la www.arin.ro; denumire "entitate": Asociatia ARIN
