http://www.expres.ro/transilvania/?news_id=188357
In cazul comorilor dacice, politistii si procurorii mai au de lucru
Victoria politistilor si procurorilor asupra gruparilor organizate de cautatori
de aur pare sa
fie una partiala. Specialistii in arheologie au analizat modul in care sint
efectuate
sapaturile ilegale si au ajuns la concluzia ca exista cel putin doua grupari
care sapa dupa
aurul dacilor.
Situatia a fost constatata la mai multe cetati dacice din judetele Alba si
Hunedoara.
Directorul Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National
Alba, Gabriel
Rustoiu, a declarat ca ultimele studii efectuate la cetatea dacica de la
Capilna arata ca aici
au sapat cel putin doua grupari, pe linga localnici, care nici ei nu se dau in
laturi de la
asa ceva. El a explicat ca difera atit tehnica de sapare, cit si felul in care
gropile sint
lasate de cautatorii de comori. Unii dintre icercetatorii sint mai grijulii si
pun inapoi
pamintul peste groapa sapata, in timp ce ceilalti nu se mai sinchisesc sa faca
acest lucru. El
a mai spus ca cel putin una dintre gruparile care au sapat este din Deva si ca
au fost strinse
dovezi care sa confirme acest lucru, din deseurile lasate in urma.
Un fenomen
Specialistii in arheologie si in probleme de patrimoniu spun ca, in ultimii
ani, sapaturile
neautorizate in vederea cautarii de comori au devenit un adevarat fenomen si ca
deja putem
vorbi despre ibraconaj arheologici, ca fiind acea infractiune prin care sint
sustrase
artefacte aflate intr-un context arheologic in urma unor explorari
neautorizate. Definitia a
fost data de Mihai Cristian, sef de sectie la muzeul din Orastie, unul dintre
arheologii care
incearca de ani de zile sa conviga autoritatile sa ia masuri impotriva acestui
fenomen.
Mihai Cristian a declarat pentru iEvenimentul zileii ca in primavara anului
1998 a semnalat
Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane din Deva (caruia ii este subordonat
muzeul din Orastie)
primele acte de acest gen in zona Muntilor Orastiei, cu autor identificat. El a
spus ca a
solicitat, in raportul intocmit, recuperarea materialelor sustrase si anuntarea
organelor
competente, inclusiv procuratura, politia si SRI, dat fiind faptul ca era vorba
despre un
cetatean strain. "Abia peste un an, cind a izbucnit in presa scandalul legat de
aurul dacic,
abia atunci s-a scos acest dosar prafuit si au zis ca au incercat sa faca
ceva", a declarat
arheologul.
Solutii ar fi
Seful de sectie de la muzeul din Orastie a afirmat ca, inca de atunci, a propus
o solutie
pentru combaterea detectiilor neautorizate, respectiv amplasarea unor fise
metalice, care sa
induca in eroare pe cei care vin cu detectoare. El a spus ca masuri similare au
fost aplicate
cu succes in urma cu 30-40 de ani in Germania. La noi, insa, aceasta solutie nu
a imiscati pe
nimeni.
Arheologul a aplicat-o, ca initiativa personala, la cetatea dacica de la Ardeu,
in cursul
anului trecut. A ingropat adinc in pamint citeva kilograme de dopuri de bere si
s-a intors
dupa trei zile. A observat semne ca cineva incercase sa sape si ca dupa citeva
tentative a
renuntat. Definitiv, deoarece in primavara a constatat ca nu mai venise nimeni
sa caute aur in
acea cetate, spre deosebire de un alt sit aflat in apropiere, unde au fost
gasite noi
sapaturi.
Zone "fierbinti"
Directorul Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane Deva, Adriana Pescaru,
sustine la rindul ei
ca exista inca multi cautatori de comori in libertate. Zilele trecute ea a
declarat pentru
iEvenimentul zileii ca a atras atentia politistilor asupra jafului din Muntii
Orastie inca din
1996, dar degeaba. "Fenomenul este departe de a se diminua. Exista inca o
activitate intensa
in zona. Recent am urcat pe un platou din apropierea cetatii dacice de la
Costesti si am
descoperit peste 30 de gropi numai acolo, gropi sapate, sigur, de persoane care
au cautat
obiecte de valoarei, spunea Adriana Pescaru.
Arealele cele mai frecventate de cautatorii de comori sint cele din preajma
cetatilor dacice,
unde si arheologii au facut cercetari sistematice. Sapaturi ilegale au fost
insa descoperite
si in alte zone. Mihai Cristian de la muzeul din Orastie spune ca, in prezent,
pe linga
cetatile dacice, se sapa icu foarte mare randamenti in zona Muntilor Apuseni,
cele mai cautate
locuri fiind Rosia Montana, Bucium si Zlatna.
Braconajul arheologic isi afla in Sud-Vestul Transilvaniei cea mai acuta forma
de manifestare
Mihai Cristian, sef sectie muzeul din Orastie
"Braconierii" sint ajutati de specialisti din sistem
Arheologul Mihai Cristian este de parere ca cei care cauta comori sint
consiliati din sistem,
adica de arheologi si diferiti specialisti care lucreaza in muzee. "Cu
siguranta au primit
consultanta de la specialisti din sistem", a declarat reprezentantul muzeului
din Orastie.
"Problema cea mai mare este slabiciunea de care da dovada statul. Ma surprinde
lipsa de
reactie a autoritatilor... Ceea ce se intimpla acum este relativ t
