On Wed, 01 Aug 2007 04:07:46 +0300, Răzvan Sandu wrote: > Sunt membri ASRO și aveau tot dreptul să o facă - chiar dacă, am > convingerea, o fac din rațiuni de business/financiare și nu pentru că > nu înțeleg, în sinea lor, avantajele tehnice ale ODF.
Deşi personal mă cam irită existenţa a două lucruri (standarde) care fac cam tot aia, trebuie să admit că nu este încălcat niciun principiu divin. Iar dacă ISO nu s-a opus, ce motiv aş avea eu să mă opun, altul decât doar aşa de-al naibii ? Citez din definiţia unui standard aşa cum apare pe saitul ASRO la http://www.asro.ro/romana/standard/scopstd.html (articolul 1.1.1) „Ghidul ISO/CEI 2:1996 defineşte standardul ca fiind un document, stabilit prin consens şi aprobat de către un organism recunoscut, care asigură, pentru uz comun şi repetat, reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activităţi sau rezultatelor lor, cu scopul de a se obţine gradul optim de ordine într-un anumit context.”. Legat şi de cele spuse de domnul Dan Matei, o entitate sau un grup poate face lobby, demonstra şi eventual convinge un popr întreg despre necesitatea adoptării unui standard despre nişte prize de 230V care sunt mai practice şi mai sigure în funcţionare decât mizeriile de tip „shucko”. N-are decât, e liber să încerce şi bravo ei/lui dacă reuşeşte. De asemenea bravo ei/lui dacă va convinge fabricile de prize să pună standardul în practică, acesta neputând fi băgat pe gât cu de-a sila. > Vorba d-lui Secară: să-mi fie învățătură de minte să devin și eu > membru în toate comitetele și comițiile - chiar dacă timpul nu prea > îmi permite asta ! ;-) Strict cu referire la ASRO, timpul necesar pentru implicarea în ce mişună p'acolo tinde în general către zero. Foarte bine dacă veţi fi membru în comitetul de standardizare CT210, dar pe ansamblu s-ar putea să fiţi dezamăgit: cele mai multe documente vehiculate se referă de exemplu la „Preliminary proposal to add the Samaritan alphabet to the BMP of the UCS”, sau „Proposal for encoding the Inscriptional Parthian, Inscriptional Pahlavi, and Psalter Pahlavi scripts in the SMP of the UCS”, sau „Text for FDIS 14651, Information technology -- International string ordering and comparison -- Method for comparing character strings and description of the common template tailorable ordering [2nd edition]”. Puteţi de asemenea să vă anunţaţi participarea la „Meeting #51 of ISO/IEC JTC 1/SC 2/WG 2, 2007-09-17/21, Hangzhou, China [WG 2 N 3271]”, sau la „The 12th JTC1/SC35 Plenary to be held in Québec, Canada 2007-08-20 to 24th, hosted by SCC”. Probabil că cele de mai sus par rupte de realitatea curentă, dar votul în privinţa OOXML cere şi sacrificii :) > Ceea ce mi se pare revoltător este faptul că, la o decizie tehnică > atât de importantă, care ne privește pe TOȚI (oameni de IT sau nu), > nimeni nu a găsit cu cale să facă, din timp, o dezbatere publică > largă, cu argumente tehnic fondate, pro și contra... Nişte umbre de dezbateri au mai fost şi pe lista asta, ca de exemplu atunci când am considerat constructiv să menţionez aici anunţul ASRO cu privire la necesitatea unei anchete naţionale asupra standardului OOXML (subiectul firului de discuţie era „OpenDocument”). Suspectez însă că v-aţi abonat la TIC-Lobby la o dată ulterioară mesajului meu, asta judecând după data primului mesaj de la Răzvan Sandu pe această listă. Spuneaţi mai adineaori că „ar fi fost nimerit ca revistele noastre IT de prestigiu să publice nişte articole mai ample, imparţiale, asupra acestui subiect”. Am eu aşa o impresie că, mai ales pe acest subiect, internetul constituie o sursă mai cuprinzătoare de informare decât ar oferi oricare revistă, indiferent că ale noastre sau ale lor ... poate să fi răspândit vestea, asta da, dar articole ample ? Câte articole ample au fost când s-a standardizat ODF ? > Dacă ar fi apărut niște articole în două-trei reviste IT cunoscute și > pe niște site-uri românești „vizibile”, despre subiectul „ODF versus > OOXML”, cu posibilitatea de reply într-un blog, cu o discuție tehnică > normală purtată între profesioniști, vă dau cuvântul că nu aș fi avut > nimic de obiectat ! Tema nu a fost analiza a ceva versus altceva, ci doar aprobarea sau dezaprobarea unui ceva. > Cred sincer că orice elev de liceu pasionat de calculatoare, orice > funcționar care folosește un laptop la birou, orice medic care ține > fișele pacienților în computer, orice profesor care scrie o lucrare - > pe scurt, ORICINE este cât de cât interesat de subiect - ARE DREPTUL > să fie corect informat și să își poată forma o părere, în cunoștință > de cauză, asupra acestui subiect important, care îl afectează direct. Am un amic, doctor, care are o grămadă de lucrări în format electronic, unele dintre ele pe care le trimite la diverse publicaţii. Ştie cum se dă drumul la calculator, cum se folosesc aplicaţiile cu care are de-a face, ştie şi cum se scrie un CD. Într-adevăr, are dreptul să fie corect informat şi să îşi poată forma o părere. Informarea care îl interesează pe el sună cam aşa: „Materialele trimise pentru publicare vor fi culese in programul Word cu caractere Arial de 12, la un rand si jumatate, in trei exemplare, tiparite pe o singura parte a filei”. La ce i-ar folosi dacă m-aş apuca eu să-i povestesc depre OOXML (şi/sau ODF), asta admiţând că ar înţelege ? > Orice argument mi-ați aduce acum, nu voi putea trece peste impresia > că o parte a comunității, care se crede „elită”, o ignoră > disprețuitor pe cealaltă - și își permite să ia decizii de interes > național fără consultare publică. Iaca eu mi-am permis, fără a mă crede „elită”, iar chestia cu „de interes naţional” sună prea vag şi tendenţios. Ce înseamnă cu adevărat „de interes naţional” ? Te pomeneşti că de mâine o să iasă că mai e şi strategic şi că lipsa irigaţiilor şi scumpirea pâinii se datorează, printre altele, faptului că OOXML a ajuns standard ISO. Şi dacă mă gândesc mai bine, eu chiar am avut în vedere măcar un element „de interes naţional”: am urmărit aspectele legate de implicațiile pe care standardul OOXML le-ar putea avea asupre limbii române în particular. Nu am constatat nimic greşit sau dăunător şi nici nu consider că afectează limba română în particular povestea cu anul 1900, sau 1904, sau era glaciară, sau ce o mai fi. Dacă am greşit, asta e, intră la capitolul incompetenţă. Iau aproape la întâmplare un alt standard: EN 301 489-27 V1.1.1:2004 „Compatibilitate electromagnetica si probleme ale spectrului radio (ERM). Standard de compatibilitate electromagnetica (CEM) pentru echipamente radio si servicii. Partea 27: Conditii speciale pentru dispozitive medicale implantabile de putere ultra mica (ULP-AMI) si dispozitive periferice înrudite (ULP-AMI-P)”. Este „de interes naţional” ? Doamne fereşte să am nevoie vreodată de un implant, dar admiţând că o să am, ce o să fac, o să mă apuc să studiez standardul şi o să accept sau nu dispozitivul în funcţie de ce înţeleg eu din standardul ăla ? Pe cine a interesat (tehnic), posibil să fi aflat despre acest standard. Iar dacă nu a aflat despre el, posibil să fie chiar el de vină: de ce nu s-a interesat ? > [...] am simțit nevoia să: > - discut cu Dumneavoastră, domnilor (chiar aici, pe Tic-Lobby)! > - creez un mini-site, în limba română, care a ajuns în fruntea > ierarhiei Google atunci când căutați „OpenDocument România” - ca să > atrag atenția publicului român mai larg. Foarte frumos şi util, dar acum aici parcă era vorba depre OOXML. Şi aduceţi-vă aminte că un standard oarecare se supune unor reguli. Una dintre acestea este că un standard poate fi supus periodic unor revizuiri. Dacă constataţi că există probleme sau lipsuri, notaţi-le undeva, iar în situaţia în care OOXML va ajunge standard, veţi avea ocazia să convingeţi CT210 -> ASRO -> ISO despre necesitatea amendării lui, aproape oricând în viitor. Microsoft (USA) nu este membru ISO, aşa că terenul este liber în cazul în care asta ar fi constituit un motiv de îngrijorare. Iar dacă ISO nu se va dovedi în stare să corecteze eventuale probleme sau lipsuri _demonstrabile_ ale unui standard, însemnă că ceva la ISO este putred şi trebuie corectat. Cristi =========================================================== Pentru a renunta la abonament trimiteti un mail catre [EMAIL PROTECTED] incluzind in corpul mesajului: "unsubscribe tic-lobby <adresa_email>". Pagina web a listei se afla la http://beta.agora.ro/agora-bin/lwgate/TIC-LOBBY/ Arhiva se afla la http://beta.agora.ro/agora-bin/lwgate/tic-lobby/archives/
