Cu japca dupa Capre Negre
Capre negre, intre adevar si minciuna sau un succes partial: caprele
negre din Rodnei si ONGurile de mediu
De ce este nevoie de evaluarea efectivelor de animale salbatice? In
mod teoretic managementul valorilor naturale trebuie sa se bazeze pe o
cunoastere cat mai realista a situatiei din teren. Imaginea realitatii
este insa viciata de interese financiare momentane, indiferent de
consecintele pe termen lung asupra resursei exploatate. De moralitate,
etica, nici nu mai are rost sa vorbesc.
De ce poate fi mandra societatea civila? Ca impact de lunga durata a
activitatilor incepute de UNESCO Pro Natura si CS Montana Baia Mare in
2003 in Parcul National Muntii Rodnei, evaluarea efectivului caprelor
negre de aici este cea mai transparenta si mai vizibila in media, dintre
actiunile de acest gen teoretic sau practic derulate in Romania. Faptul
ca se discuta, ca nu se trece cu vederea reducerea cu 90% a efectivului
de circa 600 de capre negre din 1990 pana inspre 2003, si ca se fac
unele interventii pentru a salva de la disparitie mica populatie de cateva
zeci de exemplare, este un fapt imbucurator.
Cu japca prin Montii Rodnei? In mod normal, cei care obtin venituri
din impuscarea animalelor si taierea arborilor, ar trebui sa suporte
cheltuielile evaluarii corecte a bazei din care ei traiesc, din care isi
cumpara masini luxoase sau ace de cravata scumpe, ori isi fac sedii
uriase de marmura. Dar din moment ce a clarifica situatia ar insemna o mai
redusa libertate de a jefui in ceata, desigur interesul celor cu japca
este de a pastra cat mai multa incertitudine, marja de eroare. In
acest context, exista un conflict intre 1. cei care administreaza, taie si
impusca in stil clasic si cei care 2. ar dori ca din biodiversitatea
din Romania sa mai lase ceva sa si traiasca.
Printre rolurile societatii civile, unul este cel de watchdog de
caine de paza. Desigur, un asemenea caine nu este cea mai comoda
fiinta, acest caine mai si doarme, dar mai si latra, mai musca, mai sare la
gat. In masura in care un alt rol al societatii civile ar fi sa fie un
partener de incredere pentru alte grupuri de interese, exista un
oarecare conflict intre rolul de partener si libertatea de a musca. Astfel,
societatea civila este constransa la o echilibristica intre 1. a zice
lucrurilor pe nume si a fi 2. partener de incredere.
O situatie interesanta este cea legata de caprele negre din Parcul
National si Rezervatia Biosferei Muntii Rodnei. Poate ca ar merita sa
vedem cam despre ce este vorba.
Orice om de bun simt constientizeaza de ani buni ca braconajul este
scapat de sub control in Romania. Braconeaza de la politicieni de varf
la someri saraci, de la procurori si politisti la judecatori si medici,
o veselie mondena cu 4X4 si pusti cu luneta sau o tristete saracacioasa
a laturilor si capcanelor puse in smarcuri, oricum o indeletnicire
plina de sange ce tasneste din corpurile animalelor ne-iertate.
Cu toate ca este evident masacrul, si impactul acesteia asupra
populatiilor de animale salbatice, este greu de ajuns sa se demonstreze in
cifre scaderea drastica a efectivelor. A arata ca datele oficiale sunt
la fel de realiste ca si recoltele de milioane de tone la hectar de pe
vremea geniului carpatilor Nicolae Ceausescu, ar insemna dispunerea de
catre ONGurile de mediu, peste resurse necesare pentru a realiza acele
evaluari in teren, la nivel de tara.
Abordarea noastra era sa gasim o zona unde situatia unei anumite
specii pe parcursul timpului este mai usor cuantificabila. Un astfel de
studiu de caz este cel al caprelor negre dintr-o arie protejata, Muntii
Rodnei, Parc National si Rezervatie a Biosferei, arie aflata de multe
decenii sub management silvic. Pe de o parte, caprele negre ca specie
sunt un simbol al biodiversitatii carpatine, pe de alta parte sunt
animale diurne care sunt bine vizibile in golul alpin (cel putin,
comparativ cu vizibilitatea ursului, a rasului sau lupilor spre exemplu, mai
ales ca acestea mai si strabat si distante foarte mari). Totodata, caprele
negre nu au miscari semnificative intre masivele populate de ele,
traiesc deci in populatii izolate sau cvasi-izolate, ceea ce face mai usoara
urmarirea trendurilor, compoarativ cu cea a unor meta-populatii aflate
in contiguitate, cum este spre exemplu cea a vulpilor, iepurilor,
mistretilor, ursilor etc.
La evaluarea din 5 noiembrie 2003, in fiecare echipa din Muntii
Rodnei/ Maramures, care a parcurs cate un traseu din cele 7, a fost si un
reprezentant al societatii civile. Astfel sa ajuns sa se constate ca din
cele 114 capre negre de pe hartie, raportate oficial la evaluarea
anterioara facuta doar de vanatori si silvici, in realitate sa fie
vizibile doar 4 plus 1 capre negre, atunci cand vanatorii si silvicii erau
secondati de persoane mai putin dornice sa pastreze aparente ireale. Putem
vedea in Procesul Verbal din 6 noiembrie 2003, avand nr. 3197 Directia
Silvica Baia Mare, Ocolul Silvic Borsa: Mentionam ca evaluarea
efectivelor de capra neagra s-a efectuat in aceeasi perioada si de catre
judetul Bistrita-Nasaud consecutiv informarii reciproce dintre DS Baia Mare
si DS Bistrita Nasaud. Echipele din jud. Maramures si Bistrita-Nasaud
nu s-au intalnit in traseele parcurse. Din pacate, nici pana azi nu
stim daca acele echipe au iesit pe teren, si daca da, cate capre
negre au fost vazute.
La evaluarea efectivului caprelor negre din octombrie 2006, ONGurile
de mediu nu au participat. Motivele pot fi diverse. In primul rand,
anuntarea datei stabilite de RNP pentru evaluare a fost facuta public doar
extrem de tarziu, la cateva zile inainte de evaluare, cand deja oamenii
seriosi nu aveau cum sa isi schimbe programul. Chiar si asa, anuntarea
datei evaluarii nu a fost facuta de buna voie de catre RNP, ci ca
rezultat al unei scurgeri de informatie care a ajuns sa circule prin
bunavointa jurnalistei Florica Dura. Suportul financiar al deplasarii,
cheltuielile de transport, cazare, masa trebuiau sa fie suportate de catre
organizatorii evaluarii, daca se dorea o prezenta care sa certifice
realitatea datelor.
Ce se scria de catre un coleg pe [EMAIL PROTECTED] Sat,
21 Oct 2006 07:25:59 -0000, la data la care se credea ca unii
reprezentanti ai societatii civile neinteresate de vanatore/braconaj vor
participa si ei la evaluare?: Si aveti grija sa nu se plimbe aia cu 1)
caprele negre impaiate, cu 2) copita-martor sau cu 3) galetile de excremente
dintr-un loc intr-altul ca sa para mai multe exemplare. [Obs: prima e o
gluma cam slabutza de-a mea dar metodele 2 si 3 se mai practica si la
alte specii...] Desigur, exista o anumita scarba, o reticenta din
partea ONGurilor de mediu, cand vine vorba de a participa la asemenea
situatii mizerabile, cand minciuna se ia la tranta cu adevarul.
Asa de buna este cooperarea dintre societatea civila si
reprezentantii trecutului, incat nu a fost nevoie ca slugile minciunii sa strige pe
teren Uite, au intrat 15 dupa creasta in secunda asta!. Raportul
oficial realizat in toamna 2006 mentioneaza existenta a 109 capre negre in
Muntii Rodnei. Imi vine sa compar anul 2003 cu 2006, cand in datele
oficiale erau 114 iar in teren au fost vazute 4 plus 1. Desigur, dupa
toata atentia primita de subiect, acum este mai greu sa neadevaruri chiar
in halul anterior, cand le venea foarte greu reprezentantilor RNP sa
recunoasca oficial ca din 600 de capre negre in 1990, au disparut peste
90% in doar 12 ani. Acesta era desigur un dezastru ecologic, care cu
miile de hectare de paduri furate de pe teritoriul ariei protejate, arata
incapacitatea totala a organelor silvice care administreaza avutia
nationala.
Nu exclud ca situatia din teren a caprelor negre sa prezinte partiale
semne de imbunatatire fata de situatia din urma cu 3 ani, dar oricum,
comparativ cu anul 1990, chiar si daca teoretic am accepta datele actuale
prezentate cu mare fast, (109 din 600) disparitia a peste 80% din
populatie este evident un dezastru. Pentru ca datele care prezinta o
imbunatatire sa fie credibile nu doar pentru prosti, ar fi necesar ca anul
viitor RNP, daca cumva va fi in continuare administratorul ariilor
protejate afectate de impactul defrisarilor si vanatorii/ braconajului, sa
organizeze evaluarea pe bune, sa acopere cheltuielile, sa invite
reprezentantii ONGurilor de mediu din timp. Desigur, aceasta abordare este
necesara doar daca se doreste realizarea de date credibile, si nu doar de
a umbla cu japca dupa capre negre de durere.
Peter Lengyel
PS. Intre 15 septembrie 2006 si 14 mai 2007 pot sa fie vanate legal
in Romania 203 exemplare de capre negre. Numarul exemplarelor care pot
sa fie braconate nu este mentionat in documentele oficiale. La nivel
general, evaluarea efectivelor de capre negre in diversele zone populate
de ele in Carpatii nostri, se face intr-o maniera extrem de
chestionabila, ceea ce duce la date oficiale ce fac greu de apreciat cat de
aproape sunt de extinctie diversele lor populatii insulare.
Capre negre, intre adevar si minciuna sau un succes partial: caprele
negre din Rodnei si ONGurile de mediu
De ce este nevoie de evaluarea efectivelor de animale salbatice? In
mod teoretic managementul valorilor naturale trebuie sa se bazeze pe o
cunoastere cat mai realista a situatiei din teren. Imaginea realitatii
este insa viciata de interese financiare momentane, indiferent de
consecintele pe termen lung asupra resursei exploatate. De moralitate,
etica, nici nu mai are rost sa vorbesc.
De ce poate fi mandra societatea civila? Ca impact de lunga durata a
activitatilor incepute de UNESCO Pro Natura si CS Montana Baia Mare in
2003 in Parcul National Muntii Rodnei, evaluarea efectivului caprelor
negre de aici este cea mai transparenta si mai vizibila in media, dintre
actiunile de acest gen teoretic sau practic derulate in Romania. Faptul
ca se discuta, ca nu se trece cu vederea reducerea cu 90% a efectivului
de circa 600 de capre negre din 1990 pana inspre 2003, si ca se fac
unele interventii pentru a salva de la disparitie mica populatie de cateva
zeci de exemplare, este un fapt imbucurator.
Cu japca prin Montii Rodnei? In mod normal, cei care obtin venituri
din impuscarea animalelor si taierea arborilor, ar trebui sa suporte
cheltuielile evaluarii corecte a bazei din care ei traiesc, din care isi
cumpara masini luxoase sau ace de cravata scumpe, ori isi fac sedii
uriase de marmura. Dar din moment ce a clarifica situatia ar insemna o mai
redusa libertate de a jefui in ceata, desigur interesul celor cu japca
este de a pastra cat mai multa incertitudine, marja de eroare. In
acest context, exista un conflict intre 1. cei care administreaza, taie si
impusca in stil clasic si cei care 2. ar dori ca din biodiversitatea
din Romania sa mai lase ceva sa si traiasca.
Printre rolurile societatii civile, unul este cel de watchdog de
caine de paza. Desigur, un asemenea caine nu este cea mai comoda
fiinta, acest caine mai si doarme, dar mai si latra, mai musca, mai sare la
gat. In masura in care un alt rol al societatii civile ar fi sa fie un
partener de incredere pentru alte grupuri de interese, exista un
oarecare conflict intre rolul de partener si libertatea de a musca. Astfel,
societatea civila este constransa la o echilibristica intre 1. a zice
lucrurilor pe nume si a fi 2. partener de incredere.
O situatie interesanta este cea legata de caprele negre din Parcul
National si Rezervatia Biosferei Muntii Rodnei. Poate ca ar merita sa
vedem cam despre ce este vorba.
Orice om de bun simt constientizeaza de ani buni ca braconajul este
scapat de sub control in Romania. Braconeaza de la politicieni de varf
la someri saraci, de la procurori si politisti la judecatori si medici,
o veselie mondena cu 4X4 si pusti cu luneta sau o tristete saracacioasa
a laturilor si capcanelor puse in smarcuri, oricum o indeletnicire
plina de sange ce tasneste din corpurile animalelor ne-iertate.
Cu toate ca este evident masacrul, si impactul acesteia asupra
populatiilor de animale salbatice, este greu de ajuns sa se demonstreze in
cifre scaderea drastica a efectivelor. A arata ca datele oficiale sunt
la fel de realiste ca si recoltele de milioane de tone la hectar de pe
vremea geniului carpatilor Nicolae Ceausescu, ar insemna dispunerea de
catre ONGurile de mediu, peste resurse necesare pentru a realiza acele
evaluari in teren, la nivel de tara.
Abordarea noastra era sa gasim o zona unde situatia unei anumite
specii pe parcursul timpului este mai usor cuantificabila. Un astfel de
studiu de caz este cel al caprelor negre dintr-o arie protejata, Muntii
Rodnei, Parc National si Rezervatie a Biosferei, arie aflata de multe
decenii sub management silvic. Pe de o parte, caprele negre ca specie
sunt un simbol al biodiversitatii carpatine, pe de alta parte sunt
animale diurne care sunt bine vizibile in golul alpin (cel putin,
comparativ cu vizibilitatea ursului, a rasului sau lupilor spre exemplu, mai
ales ca acestea mai si strabat si distante foarte mari). Totodata, caprele
negre nu au miscari semnificative intre masivele populate de ele,
traiesc deci in populatii izolate sau cvasi-izolate, ceea ce face mai usoara
urmarirea trendurilor, compoarativ cu cea a unor meta-populatii aflate
in contiguitate, cum este spre exemplu cea a vulpilor, iepurilor,
mistretilor, ursilor etc.
La evaluarea din 5 noiembrie 2003, in fiecare echipa din Muntii
Rodnei/ Maramures, care a parcurs cate un traseu din cele 7, a fost si un
reprezentant al societatii civile. Astfel sa ajuns sa se constate ca din
cele 114 capre negre de pe hartie, raportate oficial la evaluarea
anterioara facuta doar de vanatori si silvici, in realitate sa fie
vizibile doar 4 plus 1 capre negre, atunci cand vanatorii si silvicii erau
secondati de persoane mai putin dornice sa pastreze aparente ireale. Putem
vedea in Procesul Verbal din 6 noiembrie 2003, avand nr. 3197 Directia
Silvica Baia Mare, Ocolul Silvic Borsa: Mentionam ca evaluarea
efectivelor de capra neagra s-a efectuat in aceeasi perioada si de catre
judetul Bistrita-Nasaud consecutiv informarii reciproce dintre DS Baia Mare
si DS Bistrita Nasaud. Echipele din jud. Maramures si Bistrita-Nasaud
nu s-au intalnit in traseele parcurse. Din pacate, nici pana azi nu
stim daca acele echipe au iesit pe teren, si daca da, cate capre
negre au fost vazute.
La evaluarea efectivului caprelor negre din octombrie 2006, ONGurile
de mediu nu au participat. Motivele pot fi diverse. In primul rand,
anuntarea datei stabilite de RNP pentru evaluare a fost facuta public doar
extrem de tarziu, la cateva zile inainte de evaluare, cand deja oamenii
seriosi nu aveau cum sa isi schimbe programul. Chiar si asa, anuntarea
datei evaluarii nu a fost facuta de buna voie de catre RNP, ci ca
rezultat al unei scurgeri de informatie care a ajuns sa circule prin
bunavointa jurnalistei Florica Dura. Suportul financiar al deplasarii,
cheltuielile de transport, cazare, masa trebuiau sa fie suportate de catre
organizatorii evaluarii, daca se dorea o prezenta care sa certifice
realitatea datelor.
Ce se scria de catre un coleg pe [EMAIL PROTECTED] Sat,
21 Oct 2006 07:25:59 -0000, la data la care se credea ca unii
reprezentanti ai societatii civile neinteresate de vanatore/braconaj vor
participa si ei la evaluare?: Si aveti grija sa nu se plimbe aia cu 1)
caprele negre impaiate, cu 2) copita-martor sau cu 3) galetile de excremente
dintr-un loc intr-altul ca sa para mai multe exemplare. [Obs: prima e o
gluma cam slabutza de-a mea dar metodele 2 si 3 se mai practica si la
alte specii...] Desigur, exista o anumita scarba, o reticenta din
partea ONGurilor de mediu, cand vine vorba de a participa la asemenea
situatii mizerabile, cand minciuna se ia la tranta cu adevarul.
Asa de buna este cooperarea dintre societatea civila si
reprezentantii trecutului, incat nu a fost nevoie ca slugile minciunii sa strige pe
teren Uite, au intrat 15 dupa creasta in secunda asta!. Raportul
oficial realizat in toamna 2006 mentioneaza existenta a 109 capre negre in
Muntii Rodnei. Imi vine sa compar anul 2003 cu 2006, cand in datele
oficiale erau 114 iar in teren au fost vazute 4 plus 1. Desigur, dupa
toata atentia primita de subiect, acum este mai greu sa neadevaruri chiar
in halul anterior, cand le venea foarte greu reprezentantilor RNP sa
recunoasca oficial ca din 600 de capre negre in 1990, au disparut peste
90% in doar 12 ani. Acesta era desigur un dezastru ecologic, care cu
miile de hectare de paduri furate de pe teritoriul ariei protejate, arata
incapacitatea totala a organelor silvice care administreaza avutia
nationala.
Nu exclud ca situatia din teren a caprelor negre sa prezinte partiale
semne de imbunatatire fata de situatia din urma cu 3 ani, dar oricum,
comparativ cu anul 1990, chiar si daca teoretic am accepta datele actuale
prezentate cu mare fast, (109 din 600) disparitia a peste 80% din
populatie este evident un dezastru. Pentru ca datele care prezinta o
imbunatatire sa fie credibile nu doar pentru prosti, ar fi necesar ca anul
viitor RNP, daca cumva va fi in continuare administratorul ariilor
protejate afectate de impactul defrisarilor si vanatorii/ braconajului, sa
organizeze evaluarea pe bune, sa acopere cheltuielile, sa invite
reprezentantii ONGurilor de mediu din timp. Desigur, aceasta abordare este
necesara doar daca se doreste realizarea de date credibile, si nu doar de
a umbla cu japca dupa capre negre de durere.
Peter Lengyel
PS. Intre 15 septembrie 2006 si 14 mai 2007 pot sa fie vanate legal
in Romania 203 exemplare de capre negre. Numarul exemplarelor care pot
sa fie braconate nu este mentionat in documentele oficiale. La nivel
general, evaluarea efectivelor de capre negre in diversele zone populate
de ele in Carpatii nostri, se face intr-o maniera extrem de
chestionabila, ceea ce duce la date oficiale ce fac greu de apreciat cat de
aproape sunt de extinctie diversele lor populatii insulare.
Want to start your own business? Learn how on Yahoo! Small Business. __._,_.___
*** sustineti [romania_eu_list] prin 2% din impozitul pe 2005 - detalii la http://www.doilasuta.ro ***
SPONSORED LINKS
| Nh lake region real estate | New hampshire lake region real estate |
Your email settings: Individual Email|Traditional
Change settings via the Web (Yahoo! ID required)
Change settings via email: Switch delivery to Daily Digest | Switch to Fully Featured
Visit Your Group | Yahoo! Groups Terms of Use | Unsubscribe
Change settings via the Web (Yahoo! ID required)
Change settings via email: Switch delivery to Daily Digest | Switch to Fully Featured
Visit Your Group | Yahoo! Groups Terms of Use | Unsubscribe
__,_._,___
