Cernobîl revisited
http://www.photomagazine.ro/photomagazine/revista.php?categ=interviul%20lunii&c=1
Informaþiile curente prezintã energia nuclearã drept curatã, sigurã ºi
ieftinã, dar fotograful italian Pierpaolo Mittica susþine cã oglinda e strâmbã.
Durata de viaþã a unei centrale este de 30 de ani, costul închiderii ei este
cel puþin cât cel al construcþiei, în jur de 1,5 miliarde dolari, iar costurile
exploatãrii, întreþinerii ºi transportului deºeurilor sunt incalculabile.
Pierpaolo Mittica a vizitat între 2002 ºi 2007 zonele afectate în urma celui
mai grav dezastru generat de activitatea umanã. În 26 aprilie 1986, la ora 1:24
GMT, reactorul 4 al centralei nucleare Cernobîl din Ucraina era strãbãtut de
mai multe explozii. 50.000 de locuitori din Pripyat, situat la trei kilometri
de reactor, au avut o orã ca sã evacueze localitatea. Pripyat devenea un
oraº-fantomã. Fotoreporterul italian a adunat imagini ºi mãrturii care compun
un tablou halucinant. Generaþia actualã predã la cheie un pãmânt în care varsã
apã radioactivã ºi reziduuri nucleare ce vor dispãrea dupã
sute de mii de ani. Dupã 21 de ani, situaþia e foarte dramaticã. Se estimeazã
cã în zonele cele mai contaminate - peste 260.000 kmp de teren, o suprafaþã
aproape cât a Italiei - solul va ajunge la nivele normale de radiaþie dupã
200.000 de ani. Aproape toatã Europa e contaminatã, iar substanþele radioactive
sunt dispersate la nivelul întregii planete, în Japonia, China, India, SUA,
Canada. 65 de milioane de oameni au fost iradiaþi. Peste 400.000 au fost
obligaþi sã evacueze zona, pierzându-ºi casele, proprietãþile ºi locurile de
muncã, întrerupându-ºi legãturile economice, sociale ºi de rudenie. Au fost
evacuate 500 de sate ºi aºezãri; dintre acestea, peste 100 au fost îngropate pe
veci. Costul social al acestei catastrofe este incalculabil, dar aproximat
pentru o perioadã de circa 30 de ani, ele înseamnã mii de miliarde de dolari.
În prezent, 9 milioane de oameni din Belarus, Ucraina ºi din vestul Rusiei
continuã sã trãiascã în zone cu nivele foarte înalte de
contaminare, consumând hranã ºi apã contaminatã. 80% din populaþia Belarus,
din vestul Rusiei ºi din nordul Ucrainei suferã de afecþiuni diverse. Dupã
Cernobîl, în zonele contaminate, incidenþa cazurilor de tumori ale tiroidei s-a
mãrit de 100 de ori, iar ale altor cancere asociate cu radioactivitatea -
leucemii, tumori ale mãduvei spinãrii sau de creier - au crescut de 50 de ori.
Incidenþa malformaþiilor datorate mutaþiilor genetice, a bolilor aparatului
senzorial, a patologiilor cardiovasculare, a sistemului muscular, scheletului
ºi þesutului conjunctiv, boli ale sistemului nervos, asociate cu tulburãri
psihice, au crescut de 30 de ori. Naºterile premature sunt de 20 de ori mai
numeroase. ªi încã vor urma efecte care vor acþiona asupra femeilor care, în
acea vreme, aveau sub ºase ani ºi care vor începe sã nascã ºi ele copii, la
rândul lor.
O centralã nuclearã prezintã riscurile inerente ale tehnologiilor concepute
de om. Siguranþa unei centrale nucleare este un mit constituit prin omisiuni ºi
legea tãcerii. Pânã acum, pe glob s-au petrecut mii de accidente mai mici sau
mai grave; despre multe nu se ºtie nimic, fiind protejate ca secrete militare.
Cernobîlul este doar vârful aisbergului. S-au înregistrat accidente în SUA, în
Marea Britanie, Japonia ºi, pe mãsurã ce centralele se învechesc, riscul
creºte. Majoritatea centralelor au peste 30 de ani, ºi-au încheiat ciclul de
producþie, dar sunt în funcþiune. Cel mai mare risc este în fosta Uniune
Sovieticã, unde funcþioneazã 11 reactoare de tip RBMK, ca ºi cel de la
Cernobîl. Acestea prezintã 30 de deficienþe, din care nouã sunt imposibil de
eliminat tehnic. Fiecare e un potenþial Cernobîl. ªase se gãsesc în Lituania.
Energia obþinutã prin fisiune nuclearã nu este nici curatã, nici sigurã, nici
convenabilã economic, aºa cum þin sã convingã lobby-uri puternice.
Principalul motiv pentru care multe þãri au adoptat ºi promovat energia
nuclearã ca sursã energeticã e pur ºi simplu pentru a putea construi ºi deþine
arme nucleare. Reactoarele nucleare civile folosesc ca ºi combustibil uraniul.
Unul din produsele derivate este plutoniul, element radioactiv folosit la
construirea armelor atomice, or astfel se asigurã disponibilitatea plutoniului
cu care sã se fabrice arme nucleare. Scopul militar este adevãratul motiv din
spatele exploatãrii civile a forþei nucleare - Iranul ºi Coreea sunt cele mai
recente exemple. Din acest motiv guvernele continuã sã dezinformeze populaþia.
O centralã nuclearã prezintã riscurile inerente ale tehnologiilor concepute
de om. Siguranþa unei centrale nucleare este un mit constituit prin omisiuni ºi
legea tãcerii. Pânã acum, pe glob s-au petrecut mii de accidente mai mici sau
mai grave; despre multe nu se ºtie nimic, fiind protejate ca secrete militare.
Cernobîlul este doar vârful aisbergului. S-au înregistrat accidente în SUA, în
Marea Britanie, Japonia ºi, pe mãsurã ce centralele se învechesc, riscul
creºte. Majoritatea centralelor au peste 30 de ani, ºi-au încheiat ciclul de
producþie, dar sunt în funcþiune. Cel mai mare risc este în fosta Uniune
Sovieticã, unde funcþioneazã 11 reactoare de tip RBMK, ca ºi cel de la
Cernobîl. Acestea prezintã 30 de deficienþe, din care nouã sunt imposibil de
eliminat tehnic. Fiecare e un potenþial Cernobîl. ªase se gãsesc în Lituania.
Energia obþinutã prin fisiune nuclearã nu este nici curatã, nici sigurã, nici
convenabilã economic, aºa cum þin sã convingã lobby-uri puternice.
Principalul motiv pentru care multe þãri au adoptat ºi promovat energia
nuclearã ca sursã energeticã e pur ºi simplu pentru a putea construi ºi deþine
arme nucleare. Reactoarele nucleare civile folosesc ca ºi combustibil uraniul.
Unul din produsele derivate este plutoniul, element radioactiv folosit la
construirea armelor atomice, or astfel se asigurã disponibilitatea plutoniului
cu care sã se fabrice arme nucleare. Scopul militar este adevãratul motiv din
spatele exploatãrii civile a forþei nucleare - Iranul ºi Coreea sunt cele mai
recente exemple. Din acest motiv guvernele continuã sã dezinformeze populaþia.
PS - recomand sa rasfoiti si nr 30 al revistei Photomagazine. Poate ca
imaginile vor clarifica mai bine povestea Cernobalului
---------------------------------
Be a better friend, newshound, and know-it-all with Yahoo! Mobile. Try it now.
