Buna ziua,
Apropos de demolari si de respectul pentru cladirile vechi ale orasului, vroiam sa va spun ca azi dimineata au inceput demolarile la ultimile cladiri vechi ale Societatii de Gaz Aerian (infiintata in 1871, devenita in 1909 Societate de Gaz si Electricitate Bucuresti), dupa ce au fost scoase la vinzare acum citeva luni. Ele se afla pe terenul Distrigaz Sud, pe B-dul Marasesti, linga Parcul Carol. Cine se grabeste in urmatoarele zile, inca le poate fotografia. Toate cele bune, Liviu Chelcea From: [email protected] [mailto:[EMAIL PROTECTED] On Behalf Of laura Sent: Monday, January 21, 2008 3:58 PM To: [email protected] Subject: [Bucuresti] Re: un alt pericol pentru bucuresti Cernobîl revisited HYPERLINK "http://www.photomagazine.ro/photomagazine/revista.php?categ=interviul%20lun ii&c=1"http://www.photomagazine.ro/photomagazine/revista.php?categ=interviul %20lunii&c=1 Informaþiile curente prezintã energia nuclearã drept curatã, sigurã ºi ieftinã, dar fotograful italian Pierpaolo Mittica susþine cã oglinda e strâmbã. Durata de viaþã a unei centrale este de 30 de ani, costul închiderii ei este cel puþin cât cel al construcþiei, în jur de 1,5 miliarde dolari, iar costurile exploatãrii, întreþinerii ºi transportului deºeurilor sunt incalculabile. Pierpaolo Mittica a vizitat între 2002 ºi 2007 zonele afectate în urma celui mai grav dezastru generat de activitatea umanã. În 26 aprilie 1986, la ora 1:24 GMT, reactorul 4 al centralei nucleare Cernobîl din Ucraina era strãbãtut de mai multe explozii. 50.000 de locuitori din Pripyat, situat la trei kilometri de reactor, au avut orã ca sã evacueze localitatea. Pripyat devenea un oraº-fantomã. Fotoreporterul italian a adunat imagini ºi mãrturii care compun un tablou halucinant. Generaþia actualã predã la cheie un pãmânt în care varsã apã radioactivã ºi reziduuri nucleare ce vor dispãrea dupã sute de mii de ani. Dupã 21 de ani, situaþia e foarte dramaticã. Se estimeazã cã în zonele cele mai contaminate - peste 260.000 kmp de teren, o suprafaþã aproape cât a Italiei - solul va ajunge la nivele normale de radiaþie dupã 200.000 de ani. Aproape toatã Europa e contaminatã, iar substanþele radioactive sunt dispersate la nivelul întregii planete, în Japonia, China, India, SUA, Canada. 65 de milioane de oameni au fost iradiaþi. Peste 400.000 au fost obligaþi sã evacueze zona, pierzându-ºi casele, proprietãþile ºi locurile de muncã, întrerupându-ºi legãturile economice, sociale ºi de rudenie. Au fost evacuate 500 de sate ºi aºezãri; dintre acestea, peste 100 au fost îngropate pe veci. Costul social al acestei catastrofe este incalculabil, dar aproximat pentru o perioadã de circa 30 de ani, ele înseamnã mii de miliarde de dolari. În prezent, 9 milioane de oameni din Belarus, Ucraina ºi din vestul Rusiei continuã sã trãiascã în zone cu nivele foarte înalte de contaminare, consumând hranã ºi apã contaminatã. 80% din populaþia Belarus, din vestul Rusiei ºi din nordul Ucrainei suferã de afecþiuni diverse. Dupã Cernobîl, în zonele contaminate, incidenþa cazurilor de tumori ale tiroidei s-a mãrit de 100 de ori, iar ale altor cancere asociate cu radioactivitatea - leucemii, tumori ale mãduvei spinãrii sau de creier - au crescut de 50 de ori. Incidenþa malformaþiilor datorate mutaþiilor genetice, a bolilor aparatului senzorial, a patologiilor cardiovasculare, a sistemului muscular, scheletului ºi þesutului conjunctiv, boli ale sistemului nervos, asociate cu tulburãri psihice, au crescut de 30 de ori. Naºterile premature sunt de 20 de ori mai numeroase. ªi încã vor urma efecte care vor acþiona asupra femeilor care, în acea vreme, aveau sub ºase ani ºi care vor începe sã nascã ºi ele copii, la rândul lor. O centralã nuclearã prezintã riscurile inerente ale tehnologiilor concepute de om. Siguranþa unei centrale nucleare este un mit constituit prin omisiuni ºi legea tãcerii. Pânã acum, pe glob s-au petrecut mii de accidente mai mici sau mai grave; despre multe nu se ºtie nimic, fiind protejate ca secrete militare. Cernobîlul este doar vârful aisbergului. S-au înregistrat accidente în SUA, în Marea Britanie, Japonia ºi, pe mãsurã ce centralele se învechesc, riscul creºte. Majoritatea centralelor au peste 30 de ani, ºi-au încheiat ciclul de producþie, dar sunt în funcþiune. Cel mai mare risc este în fosta Uniune Sovieticã, unde funcþioneazã 11 reactoare de tip RBMK, ca ºi cel de la Cernobîl. Acestea prezintã 30 de deficienþe, din care nouã sunt imposibil de eliminat tehnic. Fiecare e un potenþial Cernobîl. ªase se gãsesc în Lituania. Energia obþinutã prin fisiune nuclearã nu este nici curatã, nici sigurã, nici convenabilã economic, aºa cum þin sã convingã lobby-uri puternice. Principalul motiv pentru care multe þãri au adoptat ºi promovat energia nuclearã ca sursã energeticã e pur ºi simplu pentru a putea construi ºi deþine arme nucleare. Reactoarele nucleare civile folosesc ca ºi combustibil uraniul. Unul din produsele derivate este plutoniul, element radioactiv folosit la construirea armelor atomice, or astfel se asigurã disponibilitatea plutoniului cu care sã se fabrice arme nucleare. Scopul militar este adevãratul motiv din spatele exploatãrii civile a forþei nucleare - Iranul ºi Coreea sunt cele mai recente exemple. Din acest motiv guvernele continuã sã dezinformeze populaþia. O centralã nuclearã prezintã riscurile inerente ale tehnologiilor concepute de om. Siguranþa unei centrale nucleare este un mit constituit prin omisiuni ºi legea tãcerii. Pânã acum, pe glob s-au petrecut mii de accidente mai mici sau mai grave; despre multe nu se ºtie nimic, fiind protejate ca secrete militare. Cernobîlul este doar vârful aisbergului. S-au înregistrat accidente în SUA, în Marea Britanie, Japonia ºi, pe mãsurã ce centralele se învechesc, riscul creºte. Majoritatea centralelor au peste 30 de ani, ºi-au încheiat ciclul de producþie, dar sunt în funcþiune. Cel mai mare risc este în fosta Uniune Sovieticã, unde funcþioneazã 11 reactoare de tip RBMK, ca ºi cel de la Cernobîl. Acestea prezintã 30 de deficienþe, din care nouã sunt imposibil de eliminat tehnic. Fiecare e un potenþial Cernobîl. ªase se gãsesc în Lituania. Energia obþinutã prin fisiune nuclearã nu este nici curatã, nici sigurã, nici convenabilã economic, aºa cum þin sã convingã lobby-uri puternice. Principalul motiv pentru care multe þãri au adoptat ºi promovat energia nuclearã ca sursã energeticã e pur ºi simplu pentru a putea construi ºi deþine arme nucleare. Reactoarele nucleare civile folosesc ca ºi combustibil uraniul. Unul din produsele derivate este plutoniul, element radioactiv folosit la construirea armelor atomice, or astfel se asigurã disponibilitatea plutoniului cu care sã se fabrice arme nucleare. Scopul militar este adevãratul motiv din spatele exploatãrii civile a forþei nucleare - Iranul ºi Coreea sunt cele mai recente exemple. Din acest motiv guvernele continuã sã dezinformeze populaþia. PS - recomand sa rasfoiti si nr 30 al revistei Photomagazine. Poate ca imaginile vor clarifica mai bine povestea Cernobalului _____ Be a better friend, newshound, and know-it-all with Yahoo! Mobile. HYPERLINK "http://us.rd.yahoo.com/evt=51733/*http:/mobile.yahoo.com/;_ylt=Ahu06i62sR8H DtDypao8Wcj9tAcJ%20"Try it now. No virus found in this incoming message. Checked by AVG Free Edition. Version: 7.5.516 / Virus Database: 269.19.7/1234 - Release Date: 1/20/2008 2:15 PM No virus found in this outgoing message. Checked by AVG Free Edition. Version: 7.5.516 / Virus Database: 269.19.7/1234 - Release Date: 1/20/2008 2:15 PM
