Oameni buni!
Dar si teoria sistemelor spune ca , daca un sistem este format din mai multe
elemente, atunci sansele ca macar unul din ele sa aiba o disfunctionalitate sau
un comportament inadecvat cresc progresiv.
deci, cu cat sunt mai multe centrale de acest tip cu atat cresc si sansele de
a produce un accident de tip Cernobil.
In alta ordine de idei, trebuie sa gasim ceva care sa raspunda cerintelor
energetice ale planetei din anii ce vor veni, stim cu totii ca acestea cresc
mereu.
In ceea ce priveste urbanismul din Bucuresti si daramarea cladirilor vechi
propun urmatoarea treaba: sa organizam o campanie de strangere de semnaturi la
nivel national in care sa reusim sa adunam suma minima necesara la nivel
national ca sa putem influenta pozitiv Legislativul, aduca Parlamentul in
adoptarea unei legi care sa protejeze aceste lucruri. Sunt sigur ca daca ne
organizam vom reusi!
Catalin Marin
Liviu Chelcea <[EMAIL PROTECTED]> wrote:
Buna ziua,
Apropos de demolari si de respectul pentru cladirile vechi ale orasului,
vroiam sa va spun ca azi dimineata au inceput demolarile la ultimile cladiri
vechi ale Societatii de Gaz Aerian (infiintata in 1871, devenita in 1909
Societate de Gaz si Electricitate Bucuresti), dupa ce au fost scoase la vinzare
acum citeva luni. Ele se afla pe terenul Distrigaz Sud, pe B-dul Marasesti,
linga Parcul Carol.
Cine se grabeste in urmatoarele zile, inca le poate fotografia.
Toate cele bune,
Liviu Chelcea
From: [email protected] [mailto:[EMAIL PROTECTED] On Behalf Of
laura
Sent: Monday, January 21, 2008 3:58 PM
To: [email protected]
Subject: [Bucuresti] Re: un alt pericol pentru bucuresti
Cernobîl revisited
http://www.photomagazine.ro/photomagazine/revista.php?categ=interviul%20lunii&c=1
Informaþiile curente prezintã energia nuclearã drept curatã, sigurã ºi
ieftinã, dar fotograful italian Pierpaolo Mittica susþine cã oglinda e strâmbã.
Durata de viaþã a unei centrale este de 30 de ani, costul închiderii ei este
cel puþin cât cel al construcþiei, în jur de 1,5 miliarde dolari, iar costurile
exploatãrii, întreþinerii ºi transportului deºeurilor sunt incalculabile.
Pierpaolo Mittica a vizitat între 2002 ºi 2007 zonele afectate în urma celui
mai grav dezastru generat de activitatea umanã. În 26 aprilie 1986, la ora 1:24
GMT, reactorul 4 al centralei nucleare Cernobîl din Ucraina era strãbãtut de
mai multe explozii. 50.000 de locuitori din Pripyat, situat la trei kilometri
de reactor, au avut orã ca sã evacueze localitatea. Pripyat devenea un
oraº-fantomã. Fotoreporterul italian a adunat imagini ºi mãrturii care compun
un tablou halucinant. Generaþia actualã predã la cheie un pãmânt în care varsã
apã radioactivã ºi reziduuri nucleare ce vor dispãrea dupã sute
de mii de ani. Dupã 21 de ani, situaþia e foarte dramaticã. Se estimeazã cã
în zonele cele mai contaminate - peste 260.000 kmp de teren, o suprafaþã
aproape cât a Italiei - solul va ajunge la nivele normale de radiaþie dupã
200.000 de ani. Aproape toatã Europa e contaminatã, iar substanþele radioactive
sunt dispersate la nivelul întregii planete, în Japonia, China, India, SUA,
Canada. 65 de milioane de oameni au fost iradiaþi. Peste 400.000 au fost
obligaþi sã evacueze zona, pierzându-ºi casele, proprietãþile ºi locurile de
muncã, întrerupându-ºi legãturile economice, sociale ºi de rudenie. Au fost
evacuate 500 de sate ºi aºezãri; dintre acestea, peste 100 au fost îngropate pe
veci. Costul social al acestei catastrofe este incalculabil, dar aproximat
pentru o perioadã de circa 30 de ani, ele înseamnã mii de miliarde de dolari.
În prezent, 9 milioane de oameni din Belarus, Ucraina ºi din vestul Rusiei
continuã sã trãiascã în zone cu nivele foarte înalte de contaminare,
consumând hranã ºi apã contaminatã. 80% din populaþia Belarus, din vestul
Rusiei ºi din nordul Ucrainei suferã de afecþiuni diverse. Dupã Cernobîl, în
zonele contaminate, incidenþa cazurilor de tumori ale tiroidei s-a mãrit de 100
de ori, iar ale altor cancere asociate cu radioactivitatea - leucemii, tumori
ale mãduvei spinãrii sau de creier - au crescut de 50 de ori. Incidenþa
malformaþiilor datorate mutaþiilor genetice, a bolilor aparatului senzorial, a
patologiilor cardiovasculare, a sistemului muscular, scheletului ºi þesutului
conjunctiv, boli ale sistemului nervos, asociate cu tulburãri psihice, au
crescut de 30 de ori. Naºterile premature sunt de 20 de ori mai numeroase. ªi
încã vor urma efecte care vor acþiona asupra femeilor care, în acea vreme,
aveau sub ºase ani ºi care vor începe sã nascã ºi ele copii, la rândul lor.
O centralã nuclearã prezintã riscurile inerente ale tehnologiilor concepute
de om. Siguranþa unei centrale nucleare este un mit constituit prin omisiuni ºi
legea tãcerii. Pânã acum, pe glob s-au petrecut mii de accidente mai mici sau
mai grave; despre multe nu se ºtie nimic, fiind protejate ca secrete militare.
Cernobîlul este doar vârful aisbergului. S-au înregistrat accidente în SUA, în
Marea Britanie, Japonia ºi, pe mãsurã ce centralele se învechesc, riscul
creºte. Majoritatea centralelor au peste 30 de ani, ºi-au încheiat ciclul de
producþie, dar sunt în funcþiune. Cel mai mare risc este în fosta Uniune
Sovieticã, unde funcþioneazã 11 reactoare de tip RBMK, ca ºi cel de la
Cernobîl. Acestea prezintã 30 de deficienþe, din care nouã sunt imposibil de
eliminat tehnic. Fiecare e un potenþial Cernobîl. ªase se gãsesc în Lituania.
Energia obþinutã prin fisiune nuclearã nu este nici curatã, nici sigurã, nici
convenabilã economic, aºa cum þin sã convingã lobby-uri
puternice. Principalul motiv pentru care multe þãri au adoptat ºi promovat
energia nuclearã ca sursã energeticã e pur ºi simplu pentru a putea construi ºi
deþine arme nucleare. Reactoarele nucleare civile folosesc ca ºi combustibil
uraniul. Unul din produsele derivate este plutoniul, element radioactiv folosit
la construirea armelor atomice, or astfel se asigurã disponibilitatea
plutoniului cu care sã se fabrice arme nucleare. Scopul militar este adevãratul
motiv din spatele exploatãrii civile a forþei nucleare - Iranul ºi Coreea sunt
cele mai recente exemple. Din acest motiv guvernele continuã sã dezinformeze
populaþia.
O centralã nuclearã prezintã riscurile inerente ale tehnologiilor concepute
de om. Siguranþa unei centrale nucleare este un mit constituit prin omisiuni ºi
legea tãcerii. Pânã acum, pe glob s-au petrecut mii de accidente mai mici sau
mai grave; despre multe nu se ºtie nimic, fiind protejate ca secrete militare.
Cernobîlul este doar vârful aisbergului. S-au înregistrat accidente în SUA, în
Marea Britanie, Japonia ºi, pe mãsurã ce centralele se învechesc, riscul
creºte. Majoritatea centralelor au peste 30 de ani, ºi-au încheiat ciclul de
producþie, dar sunt în funcþiune. Cel mai mare risc este în fosta Uniune
Sovieticã, unde funcþioneazã 11 reactoare de tip RBMK, ca ºi cel de la
Cernobîl. Acestea prezintã 30 de deficienþe, din care nouã sunt imposibil de
eliminat tehnic. Fiecare e un potenþial Cernobîl. ªase se gãsesc în Lituania.
Energia obþinutã prin fisiune nuclearã nu este nici curatã, nici sigurã, nici
convenabilã economic, aºa cum þin sã convingã lobby-uri
puternice. Principalul motiv pentru care multe þãri au adoptat ºi promovat
energia nuclearã ca sursã energeticã e pur ºi simplu pentru a putea construi ºi
deþine arme nucleare. Reactoarele nucleare civile folosesc ca ºi combustibil
uraniul. Unul din produsele derivate este plutoniul, element radioactiv folosit
la construirea armelor atomice, or astfel se asigurã disponibilitatea
plutoniului cu care sã se fabrice arme nucleare. Scopul militar este adevãratul
motiv din spatele exploatãrii civile a forþei nucleare - Iranul ºi Coreea sunt
cele mai recente exemple. Din acest motiv guvernele continuã sã dezinformeze
populaþia.
PS - recomand sa rasfoiti si nr 30 al revistei Photomagazine. Poate ca
imaginile vor clarifica mai bine povestea Cernobalului
---------------------------------
Be a better friend, newshound, and know-it-all with Yahoo! Mobile. Try it now.
No virus found in this incoming message.
Checked by AVG Free Edition.
Version: 7.5.516 / Virus Database: 269.19.7/1234 - Release Date: 1/20/2008 2:15
PM
No virus found in this outgoing message.
Checked by AVG Free Edition.
Version: 7.5.516 / Virus Database: 269.19.7/1234 - Release Date: 1/20/2008 2:15
PM
---------------------------------
Never miss a thing. Make Yahoo your homepage.
