Decit o basina care bocane, mai bine animale "marine".

DC? T

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum!
Cînd se suie scroafa  în pom
Cine tace nu e om.


--- In protest-ro@yahoogroups.com, "Arhitectura" <dsc1@...> wrote:
>
> Tare !
> A mai descoperit cineva roata!
> Daca lucra la o firma mare, i se spunea ca e prea bun pentru firma aia
si nu isi permit sa-l plateasca, dar ....
> ii fac un serviciu ca il dau afara, intrucat asa o sa-si gaseasca un
job platit la adevarata lui valoare ! :))))
>
> Cam ce concluzie ar trebui sa tragem  ?
> Ca era mai bine in comunism !
> Nu-i asa ? :(
>
> Dragilor,
> Nu mai bagati botul la toate mascarile care se scriu, pentru ca se
baga bani grei ca romanul sa iasa in strada si sa ceara :
> "Vrem dictatura !"
> Daca dictatorul ar fi un "Petru cel Mare", ma rog ... poate ca ar
merita.
> Dar ... nu vom avea parte decat de crinuleti, felixei, cucuvele si
alte animale "marine".
>
>
> Cu stima,
> Dicu-Sava Cristian
> www.dsclex.ro
> http://arid.wordpress.com
>
>
>
>
>   ----- Original Message -----
>   From: ARIN
>   To: eco-biz...@yahoogroups.com ; romania_eu_l...@yahoogroups.com ;
grundtvig...@yahoogroups.com ; educatie_tin...@yahoogroups.com ;
protest-ro@yahoogroups.com ; societatea_civ...@yahoogroups.com
>   Cc: ro-...@yahoogroups.com ; ro_ci...@yahoogroups.com
>   Sent: Saturday, January 22, 2011 8:23 PM
>   Subject: [protest-ro] HN - Un contract de munca flexibilizat si
pasaportul de somer
>
>
>
>
>
>   Un articol foarte interesant, referitor la "piata muncii" dar MAI
ALES la Minunatele Programe de Reconversie Profesionala (acum, "en
vogue" si la noi >:)
>
>
>  
http://www.hotnews.ro/stiri-international-8230878-contract-munca-flexibi\
lizat-pasaportul-somer.htm
>
>
>   Asta imi aminteste de ceea ce povesteau partenerii greci din
proiectul EDU-MONT al ARIN, referitor la esecul statului lor in privinta
unor astfel de "programe", in care, printre altele, participantii
erau... platiti (!!!) de Stat, ca sa participe la cursuri! >:
>
>
>   Aviz amatorilor - si atentie la Minunatele Cursuri!!! >:
>
>
>   Codruta
>
>   ---
>
>     a.. Scrisoare de despartire
>
>   Rokia are 34 de ani, de sotul german a divortat, dupa o casatorie
fara copii care a tinut cativa ani. Sora ei si cei doi nepotei locuiesc
insa in acelasi oras, deci nu e chiar singura. Saptamana trecea usor,
munca pe norma intreaga la tipografie ii absorbea Rokiei toata energia.
Sambata, ea facea cursuri de cosmeticiana, la Stuttgart.
>
>   Practica de infrumusetare si-o facea pe prietene si cunostinte,
pentru cativa banuti in plus. Candva, poate ca va reusi sa-si deschida
propriul salon de cosmetica, visa Rokia. Istoria studiata in Algeria, la
Universitate, a ramas "istorie", pentru imigranta in Germania. Intr-o
duminica, pe cand punea o masca cu pamant algerian pe fata unei cliente,
Rokia a povestit ce i s-a intamplat.
>
>   Totul mergea in virtutea obisnuitei rutine, pana cand personalul de
la tipografie a fost convocat la o sedinta de analiza a activitatii, in
care angajatilor li s-a comunicat ca s-au luat masuri pentru evitarea
insolventei. Urmarea a fost o scrisoare, din partea conducerii, din care
acestia aflau ca administrarea personalului a fost predata unei firme
subsidiare, cu care ar urma sa se semneze noi contracte de munca.
>
>   Ce a insemnat aceasta pentru Rokia si restul personalului productiv
din tipografie? Taierea banilor de concediu, de Craciun si pentru orele
suplimentare. A insemnat un tarif pe ora mai mic si un contract pe
termen determinat, cu posibilitati de prelungire a lui, daca firma
considera acest lucru ca necesar. Daca!
>
>   Rokia a semnat, caci n-avea alternativa. Alti colegi, povestea ea,
au apelat la avocati specializati pe probleme de munca. Un proces cu
patronatul nu se stie niciodata cum se soldeaza, caci juristii firmei
stiu sa pregateasca, din timp, argumentul legal pentru o concediere sau
o modificare de contract.
>
>   Pusi in fata situatiei de a-si pierde locul de munca, foarte multi
angajati semneaza noile contracte, care sunt net in defavorul lor. In
firmele mai mici din Germania, nu exista nici sindicat. Prin urmare, in
situatiile-limita ca aceasta, fiecare angajat se gandeste doar la pielea
lui si se creeaza, chiar si intre colegi, concurenta pentru locul de
munca.
>
>
>     a.. Cu un picior in prapastie
>   Prin epurarea de la tipografie a trecut si o vecina, o sarboaica de
52 de ani. Am intalnit-o pe holul blocului, dadea cu aspiratorul pentru
100 de euro pe luna. Atat avea voie sa castige in plus, fara retineri
din banii de ajutor social. Dupa anul de somaj efectiv, aceasta intrase
in "galeata rusinii", a asistatilor sociali. 359 de euro primea ea lunar
pentru alimente, regie si alte cheltuieli, inca 330 de euro pentru
chirie. Pentru Romania sunt multi bani, pentru Germania insa, sunt
foarte putini. Daca ar fi fost casatorita si sotul lucra pe un salariu
net de 1.400 de euro pe luna, sarboaica n-ar fi primit nici un ban, caci
minimul de venit al unei perechi fara copii, care locuieste impreuna,
este calculat la acest barem.
>
>   La finele anului trecut, politicul german a trecut printr-un scandal
mai mare decat cel recent, al dioxinei cu care au fost contaminate oua
si carne. In urma unei sentinte a Curtii Constitutionale de la Karlsruhe
din 2010, a trebuit redefinita baza de calcul a ajutorului social.
Rezultatul la care s-a ajuns a fost eclatant: 5 euro in plus urmau sa
primeasca in urma recalcularii, asistatii sociali supranumiti, uneori in
deradere, Hartz Patru.
>
>   Conceptul Hartz IV defineste propunerile comisiei "Servicii moderne
pe piata muncii", expuse intr-un referat intocmit sub conducerea lui
Peter Hartz si prezentat guvernului Schröder, in anul 2002. Hartz a
fost membru in consiliul de conducere al Volkwagen AG si condamnat in
2007 pentru inselaciune, in scandalul de coruptie al VW, declansat in
anul 2005. In urma sentintei data de justitia germana, fostul manager a
primit doi ani de inchisoare cu suspendare si o pedeapsa in bani de
576.000 de euro. Numele sau a intrat in istorie mai putin in urma
afacerii de coruptie, cat ca "tatuc" al unei legi controversate pana in
ziua de azi.
>
>   Ca legea are lacune o demonstreaza numarul proceselor intentate
statului de primitorii de ajutor social, care a crescut de aproape patru
ori, intr-un interval de cinci ani: de la 56.578 de procese in 2005, la
192.375 de procese, in 2009 (sursa: Destatis, BMAS). Reclamantilor
lipsiti de mijloace statul le plateste avocatul si cheltuielile de
judecata, prin urmare statul isi plateste propriile greseli, in materie
de guvernare si administrare a problemei.
>
>   "De ce primesc bani de gaz pentru incalzirea caloriferului, insa nu
si pentru aragaz?" vrea un reclamant sa afle, in instanta de judecata. 
"Cum imi pot plati cautarea de joburi online, daca la rubrica cheltuieli
pentru internet sunt alocati lunar 2,99 euro?", il intereseaza pe altul.
Un al treilea castiga un proces intentat statului, in Rheinland-Pfalz:
sentinta spune ca i se cuvin 900 de euro trimestrial, pentru cheltuieli
de calatorie in scopul vizitarii fiului sau, stabilit in SUA.
>
>   "In cei sase ani de cand a intrat Legea Hartz in vigoare, expertii
evalueaza ca au fost inaintate peste patru milioane de contestatii si a
avut loc peste o jumatate de milion de procese" scrie Der Spiegel, in
primul sau numar din 2011.
>
>
>     a.. Reformarea pietei muncii
>   Comisia intrata in viata acum noua ani urma sa creeze bazele
teoretice pentru politica fortei de munca din Germania, astfel incat
aceasta din urma "sa fie mai eficienta", concomitent cu "reformarea
intermedierii prin intermediul statului, a fortei de munca". Scopul
final era injumatatirea numarului de someri, care trecuse pragul
psihologic de 4.000.000. Ceva trebuia facut. Si s-a facut. Bunele
intentii ale social-democratilor de atunci ascundeau insa si o mare
ambitie cu efect electoral.
>
>   Bazele legii privitoare la acordarea asistentei sociale au fost
perpetuate pana azi, fiind preluate si de guvernul de centru-dreapta
actual, condus de cancelarul Angela Merkel. Sub numele "Legi de
reformare ale pietei muncii", acestea au intrat in vigoare in 2003 si
2005, iar in 2006 li s-au operat ceva modificari. Modificarea impusa
anul trecut de decizia Curtii Constitutionale n-a trecut decat de
Bundestag, in Camera Superioara a Parlamentului german ea n-a intrunit
majoritatea.
>
>   Cinci euro in plus pe luna si ore de flaut, sau bilete de intrare la
muzeu gratuite pentru copiii lor, nu par a entuziasma somerii, ci doar
pe Ursula von der Leyen, un ministru al muncii cu foste ambitii de
presedinte de stat. Leyen considera ca banii statului ar fi mai bine
investiti creindu-se carduri pentru pachete educationale, decat
alocandu-se mai multi bani familiilor de someri cu copii.
>
>   Ratiunea perpetuarii Pachetului Hartz si in ziua de azi, este
enormul avantaj statistic, si prin urmare electoral, pe care il aduce
acesta. De ce? Aproape un milion de oameni "in cautare de loc de munca"
ies din statisticile cu someri si asistati sociali. Schema functioneaza
in felul urmator: de reintegrarea pe piata muncii nu se mai ocupa fostul
Oficiu al Fortei de munca, care a fost rebotezat in Job Center si e
finantat partial cu bani de la bugetul de stat. El lucreaza mana in mana
cu infloritoarea bransa a "negutatorilor de sclavi", cum li se spune in
limbaj popular firmelor private de intermediere a fortei de munca.
>
>   De la marile concerne de Zeitarbeit (munca temporara), pana la
intermediarii privati, cu o adresa de mail si un fax, acestia se ocupa
de plasarea somerilor la firme, in functie de nevoile mereu oscilante,
ale acestor firme. Pentru aceasta, se incaseaza bani grasi. 2000 de euro
"pe cap de plasat" primesc de la Job Center intermediarii privati,
pentru un contract de angajare a unui somer, pe o perioada minima de 6
luni. La aceasta se adauga comisionul de intermediere primit de la firma
beneficiara, sau diferenta de bani incasata de agentul de intermediere,
fata de salariul primit efectiv, de catre noul angajat.
>
>   Salariul pe care il platesc firmele de munca temporara e net
inferior celui platit direct de firma unui angajat al sau, care
presteaza aceeasi activitate. Raportul dintre cele doua salarii poate
ajunge pana la ½, in defavoarea angajatului cu contract temporar,
intermediat de agentii. In cele mai multe cazuri, acest gen de angajat
dispare pentru cateva luni din statisticile de somaj, pentru a reveni
ulterior. Si mai sarac, si mai deprimat.
>
>
>     a.. Lifting statistic
>   O alta forma de cosmetizare a statisticilor de ocupare a fortei de
munca este scoaterea din cifre a somerilor "de cursa lunga", antrenati
in diferite proiecte de "animare", programe de reconversie profesionala
sau lucrand pe post de "calfe" la firme si platiti cu 1 euro pe luna.
>
>   Pe rand, cateva exemple: in reconversie profesionala se afla un fost
lacatus de 48 de ani, care si-a descoperit brusc inclinatia pentru munca
sociala, iar Job Center l-a trimis trei ani la cursuri in acest sens,
platite de stat. Un roman, fost muncitor la banda, se imbolnaveste si
primeste verdictul de 60% handicap. La 54 de ani, el face scoala 3 ani,
de fizioterapeut. La 57 o va termina, cu sanse apropiate de zero, pe
piata muncii. Toate cheltuielile sunt platite de stat. Ambii candidati
la reconversie profesionala sunt scosi, vreme de trei ani, din
statisticile cu someri.
>
>   Pe langa alte cursuri cu durata mai scurta, exista insa si o alta
forma de antrenare a asistatilor sociali. Din cca 820.000 de "jobberi de
1 euro" inregistrati in perioada 2008-2009, doar 14,3% au fost preluati
de firmele la care au lucrat ca "forte ajutatoare", cu 2,5% mai putin ca
in perioada anterioara, 2007-2008 (sursa: BA - Agentia germana de
ocupare a fortei de munca).
>
>   In cazuri si mai interesante de "masuri de reprofesionalizare",
somerii mimeaza cum sa puna in rafturi si sa taxeze la casa, in magazine
"de exercitiu". E ca la gradinita: bananele sunt de cauciuc, salamurile
la fel, monedele sunt de plastic colorat. Alti someri primesc cutii cu
puzzle-uri de mii de piese, pe care trebuie sa le imbine si apoi sa
sorteze cutiile cu puzzle-uri incomplete, de cele OK. Aceste exercitii
sunt organizate de firme private, care primesc bani de la stat. Refuzul
participarii la ele, sau a unei altei sarcini trasate de Job Center,
duce la reducerea, pana la taierea completa a ajutorului social.
>
>
>     a.. Omul-plastilina
>   Somajul camuflat a fost doar una din consecintele flexibilizarii
pietei muncii din Germania, afectata si ea, direct, de efectele
globalizarii. Pe o piata de munca globala, unde comparatia se face cu
salarii platite in Europa de Est, in China, India sau Filipine,
pastrarea vechilor relatii de munca din Germania a fost imposibila. In
concurenta pentru contracte si profit, firmele din Germania au lucrat,
aproape fara exceptie, la rationalizare de costuri si prin urmare, la un
capitol de cheltuieli extrem de relevant in bilant, cel dedicat
personalului.
>
>   Nici in ziua de astazi Germania nu are un salariu minim pe economie,
iar salarii tarifare se practica doar la bugetari sau in anumite branse
traditionale, cu sindicate puternice. In rest, angajatul e la cheremul
patronului, care ii cere nu doar in vremurile de de criza, ci si in cele
de boom economic si financiar, "intelegere" si "mucles, caci alti 100
asteapta la usa, sa ii ia locul".
>
>   In cursa concurentiala globala, companiile se afla si ele sub
presiune, ceea ce explica, in parte, politica de personal pe care o
practica. Iar lobby-ul "liberalizarii si flexibilizarii pietei muncii"
functioneaza indeobste de minune, pana la cele mai inalte etaje
politice, caci doi angajati cu norma redusa, in locul unuia cu norma
intreaga, inseamna in statistici un somer mai putin. Iar un angajat
temporar, pe proiect, de asemenea.
>
>   Nici politica liberului-profesionism si creditarea cu dobanzi mici a
proaspetilor intemeietori de firme proveniti din randul fostilor someri
n-a dat rezultatele scontate de guvernul german.
>   In caruselul ametitor al ocuparii fortei de munca prin formule din
ce in ce mai inventive, angajatul insusi a avut rareori de castigat.
Rokia e unul dintre exemple. Intre timp, din lipsa de comenzi la firma,
algerianca a fost concediata "de tot". Insa ea si-a gasit un nou
partener de viata, un doctor cu care s-a stabilit la Paris. Si in
Romania, Codul Muncii e in convulsii. Din schimbarea lui, vor rezulta
probabil aceiasi winneri si loseri, ca si in Germania.
>
>
>   ---
>   "Let me, at least, to know that she'll try
>   Then she'll be a true love of mine".
>
>   www.ursuletiisuparati.ro
>   Puteti dona 2% din impozitul pe venitul Dvs. pentru combaterea
defrisarilor - detalii cont la www.arin.ro ; denumire "entitate":
Asociatia ARIN
>

Raspunde prin e-mail lui