Nici eu ! :)))
Adica nici eu nu vorbeam de sisteme comparate, ci de cum se pune sula in coasta 
angajatului, INDIFERNT DE SISTEM !

Abia in partea a doua atragem atentia ca in ultima vreme am constatat ca au 
inceput sa circule cam multe materiale cu "ce rai sunt patronii, in capitalism".

Despre programele astea, de reconversie si nu numai ... EU va spun de 10 ani ca 
sunt frectie Diana la picior de lemn.
Dar .... de, toata lumea m-a taxat ca am eu boala pe ong-uri si ca ma oftic ca 
nu am papat si eu bani de la ...EU. :)

Apropo.
Cate zeci de mii de formatori de formatori avem in Romania  ? :))))))) 

Cu stima,
Dicu-Sava Cristian
www.dsclex.ro
http://arid.wordpress.com


  ----- Original Message ----- 
  From: Codruta N 
  To: protest-ro@yahoogroups.com 
  Sent: Sunday, January 23, 2011 7:50 PM
  Subject: Re: [protest-ro] HN - Un contract de munca flexibilizat si 
pasaportul de somer





  Pai m-am mai contrazis cu cineva pe tema asta! Fata aia nu pomeneste de 
"capitalism" si / sau "comunism".                        

  Eu am trimis mesajul pe liste (poate ati observat ca si pe unele de 
"educatie") pentru ca sa atrag atentia asupra Maretzelor Programe de 
Reconversie Profesionala si Blabla... care de fapt se deruleaza si la noi, de 
peste 10 ani - si care, de fapt, sunt niste TZEPE, pe "bani comunitari" >:      
                       


  Io cre' ca n-are NIMENI curajul sa faca o statistica, cu CATI romani au 
terminat astfel de "programe", CAT au costat ele si... mai ales... CATI dintre 
cei care le-au terminat lucreaza acum (sau au iesit la pensie de pe un loc real 
de munca >:)                            


  Parerea mea... >:                          


  Codruta                       



    From: Arhitectura 


      

    Tare !
    A mai descoperit cineva roata! 
    Daca lucra la o firma mare, i se spunea ca e prea bun pentru firma aia si 
nu isi permit sa-l plateasca, dar ....
    ii fac un serviciu ca il dau afara, intrucat asa o sa-si gaseasca un job 
platit la adevarata lui valoare ! :))))

    Cam ce concluzie ar trebui sa tragem  ?
    Ca era mai bine in comunism !
    Nu-i asa ? :(

    Dragilor,
    Nu mai bagati botul la toate mascarile care se scriu, pentru ca se baga 
bani grei ca romanul sa iasa in strada si sa ceara :
    "Vrem dictatura !"
    Daca dictatorul ar fi un "Petru cel Mare", ma rog ... poate ca ar merita.
    Dar ... nu vom avea parte decat de crinuleti, felixei, cucuvele si alte 
animale "marine".


    Cu stima,
    Dicu-Sava Cristian
    www.dsclex.ro
    http://arid.wordpress.com




      ----- Original Message ----- 
      From: ARIN 
      To: eco-biz...@yahoogroups.com ; romania_eu_l...@yahoogroups.com ; 
grundtvig...@yahoogroups.com ; educatie_tin...@yahoogroups.com ; 
protest-ro@yahoogroups.com ; societatea_civ...@yahoogroups.com 
      Cc: ro-...@yahoogroups.com ; ro_ci...@yahoogroups.com 
      Sent: Saturday, January 22, 2011 8:23 PM
      Subject: [protest-ro] HN - Un contract de munca flexibilizat si 
pasaportul de somer


      Un articol foarte interesant, referitor la "piata muncii" dar MAI ALES la 
Minunatele Programe de Reconversie Profesionala (acum, "en vogue" si la noi >:) 
                      


      
http://www.hotnews.ro/stiri-international-8230878-contract-munca-flexibilizat-pasaportul-somer.htm
                       


      Asta imi aminteste de ceea ce povesteau partenerii greci din proiectul 
EDU-MONT al ARIN, referitor la esecul statului lor in privinta unor astfel de 
"programe", in care, printre altele, participantii erau... platiti (!!!) de 
Stat, ca sa participe la cursuri! >:                        


      Aviz amatorilor - si atentie la Minunatele Cursuri!!! >:                  
                   


      Codruta                                      

      ---                                        

        a.. Scrisoare de despartire

      Rokia are 34 de ani, de sotul german a divortat, dupa o casatorie fara 
copii care a tinut cativa ani. Sora ei si cei doi nepotei locuiesc insa in 
acelasi oras, deci nu e chiar singura. Saptamana trecea usor, munca pe norma 
intreaga la tipografie ii absorbea Rokiei toata energia. Sambata, ea facea 
cursuri de cosmeticiana, la Stuttgart. 

      Practica de infrumusetare si-o facea pe prietene si cunostinte, pentru 
cativa banuti in plus. Candva, poate ca va reusi sa-si deschida propriul salon 
de cosmetica, visa Rokia. Istoria studiata in Algeria, la Universitate, a ramas 
"istorie", pentru imigranta in Germania. Intr-o duminica, pe cand punea o masca 
cu pamant algerian pe fata unei cliente, Rokia a povestit ce i s-a intamplat. 

      Totul mergea in virtutea obisnuitei rutine, pana cand personalul de la 
tipografie a fost convocat la o sedinta de analiza a activitatii, in care 
angajatilor li s-a comunicat ca s-au luat masuri pentru evitarea insolventei. 
Urmarea a fost o scrisoare, din partea conducerii, din care acestia aflau ca 
administrarea personalului a fost predata unei firme subsidiare, cu care ar 
urma sa se semneze noi contracte de munca. 

      Ce a insemnat aceasta pentru Rokia si restul personalului productiv din 
tipografie? Taierea banilor de concediu, de Craciun si pentru orele 
suplimentare. A insemnat un tarif pe ora mai mic si un contract pe termen 
determinat, cu posibilitati de prelungire a lui, daca firma considera acest 
lucru ca necesar. Daca!

      Rokia a semnat, caci n-avea alternativa. Alti colegi, povestea ea, au 
apelat la avocati specializati pe probleme de munca. Un proces cu patronatul nu 
se stie niciodata cum se soldeaza, caci juristii firmei stiu sa pregateasca, 
din timp, argumentul legal pentru o concediere sau o modificare de contract. 

      Pusi in fata situatiei de a-si pierde locul de munca, foarte multi 
angajati semneaza noile contracte, care sunt net in defavorul lor. In firmele 
mai mici din Germania, nu exista nici sindicat. Prin urmare, in 
situatiile-limita ca aceasta, fiecare angajat se gandeste doar la pielea lui si 
se creeaza, chiar si intre colegi, concurenta pentru locul de munca. 


        a.. Cu un picior in prapastie
      Prin epurarea de la tipografie a trecut si o vecina, o sarboaica de 52 de 
ani. Am intalnit-o pe holul blocului, dadea cu aspiratorul pentru 100 de euro 
pe luna. Atat avea voie sa castige in plus, fara retineri din banii de ajutor 
social. Dupa anul de somaj efectiv, aceasta intrase in "galeata rusinii", a 
asistatilor sociali. 359 de euro primea ea lunar pentru alimente, regie si alte 
cheltuieli, inca 330 de euro pentru chirie. Pentru Romania sunt multi bani, 
pentru Germania insa, sunt foarte putini. Daca ar fi fost casatorita si sotul 
lucra pe un salariu net de 1.400 de euro pe luna, sarboaica n-ar fi primit nici 
un ban, caci minimul de venit al unei perechi fara copii, care locuieste 
impreuna, este calculat la acest barem. 

      La finele anului trecut, politicul german a trecut printr-un scandal mai 
mare decat cel recent, al dioxinei cu care au fost contaminate oua si carne. In 
urma unei sentinte a Curtii Constitutionale de la Karlsruhe din 2010, a trebuit 
redefinita baza de calcul a ajutorului social. Rezultatul la care s-a ajuns a 
fost eclatant: 5 euro in plus urmau sa primeasca in urma recalcularii, 
asistatii sociali supranumiti, uneori in deradere, Hartz Patru.

      Conceptul Hartz IV defineste propunerile comisiei "Servicii moderne pe 
piata muncii", expuse intr-un referat intocmit sub conducerea lui Peter Hartz 
si prezentat guvernului Schröder, in anul 2002. Hartz a fost membru in 
consiliul de conducere al Volkwagen AG si condamnat in 2007 pentru inselaciune, 
in scandalul de coruptie al VW, declansat in anul 2005. In urma sentintei data 
de justitia germana, fostul manager a primit doi ani de inchisoare cu 
suspendare si o pedeapsa in bani de 576.000 de euro. Numele sau a intrat in 
istorie mai putin in urma afacerii de coruptie, cat ca "tatuc" al unei legi 
controversate pana in ziua de azi. 

      Ca legea are lacune o demonstreaza numarul proceselor intentate statului 
de primitorii de ajutor social, care a crescut de aproape patru ori, intr-un 
interval de cinci ani: de la 56.578 de procese in 2005, la 192.375 de procese, 
in 2009 (sursa: Destatis, BMAS). Reclamantilor lipsiti de mijloace statul le 
plateste avocatul si cheltuielile de judecata, prin urmare statul isi plateste 
propriile greseli, in materie de guvernare si administrare a problemei. 

      "De ce primesc bani de gaz pentru incalzirea caloriferului, insa nu si 
pentru aragaz?" vrea un reclamant sa afle, in instanta de judecata.  "Cum imi 
pot plati cautarea de joburi online, daca la rubrica cheltuieli pentru internet 
sunt alocati lunar 2,99 euro?", il intereseaza pe altul.  Un al treilea castiga 
un proces intentat statului, in Rheinland-Pfalz: sentinta spune ca i se cuvin 
900 de euro trimestrial, pentru cheltuieli de calatorie in scopul vizitarii 
fiului sau, stabilit in SUA. 

      "In cei sase ani de cand a intrat Legea Hartz in vigoare, expertii 
evalueaza ca au fost inaintate peste patru milioane de contestatii si a avut 
loc peste o jumatate de milion de procese" scrie Der Spiegel, in primul sau 
numar din 2011. 


        a.. Reformarea pietei muncii
      Comisia intrata in viata acum noua ani urma sa creeze bazele teoretice 
pentru politica fortei de munca din Germania, astfel incat aceasta din urma "sa 
fie mai eficienta", concomitent cu "reformarea intermedierii prin intermediul 
statului, a fortei de munca". Scopul final era injumatatirea numarului de 
someri, care trecuse pragul psihologic de 4.000.000. Ceva trebuia facut. Si s-a 
facut. Bunele intentii ale social-democratilor de atunci ascundeau insa si o 
mare ambitie cu efect electoral. 

      Bazele legii privitoare la acordarea asistentei sociale au fost 
perpetuate pana azi, fiind preluate si de guvernul de centru-dreapta actual, 
condus de cancelarul Angela Merkel. Sub numele "Legi de reformare ale pietei 
muncii", acestea au intrat in vigoare in 2003 si 2005, iar in 2006 li s-au 
operat ceva modificari. Modificarea impusa anul trecut de decizia Curtii 
Constitutionale n-a trecut decat de Bundestag, in Camera Superioara a 
Parlamentului german ea n-a intrunit majoritatea. 

      Cinci euro in plus pe luna si ore de flaut, sau bilete de intrare la 
muzeu gratuite pentru copiii lor, nu par a entuziasma somerii, ci doar pe 
Ursula von der Leyen, un ministru al muncii cu foste ambitii de presedinte de 
stat. Leyen considera ca banii statului ar fi mai bine investiti creindu-se 
carduri pentru pachete educationale, decat alocandu-se mai multi bani 
familiilor de someri cu copii.

      Ratiunea perpetuarii Pachetului Hartz si in ziua de azi, este enormul 
avantaj statistic, si prin urmare electoral, pe care il aduce acesta. De ce? 
Aproape un milion de oameni "in cautare de loc de munca" ies din statisticile 
cu someri si asistati sociali. Schema functioneaza in felul urmator: de 
reintegrarea pe piata muncii nu se mai ocupa fostul Oficiu al Fortei de munca, 
care a fost rebotezat in Job Center si e finantat partial cu bani de la bugetul 
de stat. El lucreaza mana in mana cu infloritoarea bransa a "negutatorilor de 
sclavi", cum li se spune in limbaj popular firmelor private de intermediere a 
fortei de munca. 

      De la marile concerne de Zeitarbeit (munca temporara), pana la 
intermediarii privati, cu o adresa de mail si un fax, acestia se ocupa de 
plasarea somerilor la firme, in functie de nevoile mereu oscilante, ale acestor 
firme. Pentru aceasta, se incaseaza bani grasi. 2000 de euro "pe cap de plasat" 
primesc de la Job Center intermediarii privati, pentru un contract de angajare 
a unui somer, pe o perioada minima de 6 luni. La aceasta se adauga comisionul 
de intermediere primit de la firma beneficiara, sau diferenta de bani incasata 
de agentul de intermediere, fata de salariul primit efectiv, de catre noul 
angajat. 

      Salariul pe care il platesc firmele de munca temporara e net inferior 
celui platit direct de firma unui angajat al sau, care presteaza aceeasi 
activitate. Raportul dintre cele doua salarii poate ajunge pana la ½, in 
defavoarea angajatului cu contract temporar, intermediat de agentii. In cele 
mai multe cazuri, acest gen de angajat dispare pentru cateva luni din 
statisticile de somaj, pentru a reveni ulterior. Si mai sarac, si mai deprimat. 


        a.. Lifting statistic
      O alta forma de cosmetizare a statisticilor de ocupare a fortei de munca 
este scoaterea din cifre a somerilor "de cursa lunga", antrenati in diferite 
proiecte de "animare", programe de reconversie profesionala sau lucrand pe post 
de "calfe" la firme si platiti cu 1 euro pe luna. 

      Pe rand, cateva exemple: in reconversie profesionala se afla un fost 
lacatus de 48 de ani, care si-a descoperit brusc inclinatia pentru munca 
sociala, iar Job Center l-a trimis trei ani la cursuri in acest sens, platite 
de stat. Un roman, fost muncitor la banda, se imbolnaveste si primeste 
verdictul de 60% handicap. La 54 de ani, el face scoala 3 ani, de 
fizioterapeut. La 57 o va termina, cu sanse apropiate de zero, pe piata muncii. 
Toate cheltuielile sunt platite de stat. Ambii candidati la reconversie 
profesionala sunt scosi, vreme de trei ani, din statisticile cu someri. 

      Pe langa alte cursuri cu durata mai scurta, exista insa si o alta forma 
de antrenare a asistatilor sociali. Din cca 820.000 de "jobberi de 1 euro" 
inregistrati in perioada 2008-2009, doar 14,3% au fost preluati de firmele la 
care au lucrat ca "forte ajutatoare", cu 2,5% mai putin ca in perioada 
anterioara, 2007-2008 (sursa: BA - Agentia germana de ocupare a fortei de 
munca).

      In cazuri si mai interesante de "masuri de reprofesionalizare", somerii 
mimeaza cum sa puna in rafturi si sa taxeze la casa, in magazine "de 
exercitiu". E ca la gradinita: bananele sunt de cauciuc, salamurile la fel, 
monedele sunt de plastic colorat. Alti someri primesc cutii cu puzzle-uri de 
mii de piese, pe care trebuie sa le imbine si apoi sa sorteze cutiile cu 
puzzle-uri incomplete, de cele OK. Aceste exercitii sunt organizate de firme 
private, care primesc bani de la stat. Refuzul participarii la ele, sau a unei 
altei sarcini trasate de Job Center, duce la reducerea, pana la taierea 
completa a ajutorului social. 


        a.. Omul-plastilina
      Somajul camuflat a fost doar una din consecintele flexibilizarii pietei 
muncii din Germania, afectata si ea, direct, de efectele globalizarii. Pe o 
piata de munca globala, unde comparatia se face cu salarii platite in Europa de 
Est, in China, India sau Filipine, pastrarea vechilor relatii de munca din 
Germania a fost imposibila. In concurenta pentru contracte si profit, firmele 
din Germania au lucrat, aproape fara exceptie, la rationalizare de costuri si 
prin urmare, la un capitol de cheltuieli extrem de relevant in bilant, cel 
dedicat personalului.

      Nici in ziua de astazi Germania nu are un salariu minim pe economie, iar 
salarii tarifare se practica doar la bugetari sau in anumite branse 
traditionale, cu sindicate puternice. In rest, angajatul e la cheremul 
patronului, care ii cere nu doar in vremurile de de criza, ci si in cele de 
boom economic si financiar, "intelegere" si "mucles, caci alti 100 asteapta la 
usa, sa ii ia locul". 

      In cursa concurentiala globala, companiile se afla si ele sub presiune, 
ceea ce explica, in parte, politica de personal pe care o practica. Iar 
lobby-ul "liberalizarii si flexibilizarii pietei muncii" functioneaza indeobste 
de minune, pana la cele mai inalte etaje politice, caci doi angajati cu norma 
redusa, in locul unuia cu norma intreaga, inseamna in statistici un somer mai 
putin. Iar un angajat temporar, pe proiect, de asemenea. 

      Nici politica liberului-profesionism si creditarea cu dobanzi mici a 
proaspetilor intemeietori de firme proveniti din randul fostilor someri n-a dat 
rezultatele scontate de guvernul german. 
      In caruselul ametitor al ocuparii fortei de munca prin formule din ce in 
ce mai inventive, angajatul insusi a avut rareori de castigat. Rokia e unul 
dintre exemple. Intre timp, din lipsa de comenzi la firma, algerianca a fost 
concediata "de tot". Insa ea si-a gasit un nou partener de viata, un doctor cu 
care s-a stabilit la Paris. Si in Romania, Codul Muncii e in convulsii. Din 
schimbarea lui, vor rezulta probabil aceiasi winneri si loseri, ca si in 
Germania.                                         


      ---
      "Let me, at least, to know that she'll try
      Then she'll be a true love of mine".

      www.ursuletiisuparati.ro
      Puteti dona 2% din impozitul pe venitul Dvs. pentru combaterea 
defrisarilor - detalii cont la www.arin.ro ; denumire "entitate": Asociatia ARIN




    

Raspunde prin e-mail lui