d-le Bouleanu,buna seara,

Inainte de a incepe a scrie m-am uitat la mana mea cea de toate zilele si cu 
cinci degete,deci completa si am constatat ca unul nu seamana cu altul.
si sunt ale mele toate si degete le cheama pe toate.
Asadar "egalitate" nu este cuvantul potrivit.
Chiar daca maine fac o Asociatie a egalitatii de sanse ,dezvoltare si 
securitate a degetelor,ma indoiesc ca vor deveni egale,chiar cu fonduri EU ,sau 
cu sprijin NATO.
Asta este realitatea si nici nu putem cere guvernului  (elor) sa se muleze dupa 
cerintele unei sau alte situatii .

Cat despre egalitate,chiar asa inadecvat numita, se poate imparti in "N" feluri:
in casa,in familie,in societate,in campul muncii,in soferie,in promovare,in 
pensie si in ultima vreme in a adopta copii.
Si sincer sa fiu,in unele din aceste domenii,noi berbantii-trebuie sa aspiram 
la egalitate cu Doamnele

Asa ca iata, sunt de partea dv pe baricada !!

cu stima,
sharon

PS d-nei Duran

in Israel,odata cu venirea unei mari cantitati de evrei rusi ,"familia 
monoparentala"
a devenit extrem de rentabila.
Sotii se despart in teorie dar in fapt traiesc impreuna,asa ca ea beneficiaza 
de ajutorul corespunzator,el se face ca nu are servici sau se da disparut,asa 
ca asigurarile sociale platesc pentru el pensia de intretinere,plus reducerile 
la diverse servicii....nu e rau de loc !!

si cum toate relele seamana ,indiferent de tara, nu m-ar mira ca patentul sa 
fie aplicat si in Romania...





Vasile Bouleanu <[EMAIL PROTECTED]> wrote:    Stimata Doamna Mariana Duran,
  Difernta  de opinie in felul in care este definita egalitatea  intre sxe, 
iese ca  uleiul la suprafata apei de fiecare data cand acest subiect este  
discutat public.
   
  Prsonal repet si subliniez opinie personala, cred ca drept la pensie ar 
trebui sa aiba si femeile care stau acasa  si cresc copii. Cu supliment 
substantial daca acesti copii la timpul cand mama lor ajunge  la varsta 
pensionarii sunt performanti in societate. (ex.oameni de afaceri, militari, 
ingineri sau oamani de stiinta ,profesori etc)
   
  Diferenta dintre  vis si realitate ramane in felul in care  interpretam 
egalitatea si de aceea  am prins acest subiect pe care doresc  sal pritocim pe 
aceasta lista fiindca  stiu ca va fi cu folos.
  Indeiferent cat de "originala" va  fi incercarea de a redefini egalitatea 
inegalitatii dintre cele  doua sexe cand se ajunge la  pensionare, ori este 
egalitate oarba dupa sistemul USA ori NU mai este egalitate  pentru barbati.
   
  Culmea, (!) fiti sigura si eu unul dintre barbati si  o spun direct asi dori 
ca femeile si in special sotia mea sa fie pensionate  cu 10 ani mai devreme 
decat mine  ... . Desi statistic femeile traiesc in medie  15- ani mai mult 
decat barbatii in tarile  industrializate ( civilizate vreau sa zic)
  Ca sotia mea (indigena cum o numesc deci nascuta in USA)  a muncit si poate 
inca mai munceste in familie mai mult decat mine este o realitate... .  pot sa 
afirm fara rusine ca  in cei peste 20 de ani de casatorie ma "educat" in ale 
gospodariei si ca  pana si cei doi baieti ai nostrii au inceput practica de 
barbat american.
   
  Lansez acst subiect cu riscul de a fi atacat de masculinitatea specific 
romaneasca  si o fac cu  buna stiinta fiindca  tocmai aici apare marea 
diferenta. Mentalitatea  relatiilor familiare la ambele sexe.
   
  Ma oprsc aici si va provoc la un dialog pe tema definitiei egalitatii intre 
sexe.Un conflict cu origini din cele mai diferite  d la religie la politica la  
statul de drept.
   
  Vasile Bouleanu   .
  

Mariana Duran <[EMAIL PROTECTED]> wrote:
      Stimate Domn,
va intalnesc des pe aceasta lista de discutii,  dar
este pentru prima oara cand simt ca trebuie sa va
raspund.
Ma numesc Mariana Duran si sunt presedinta Asociatiei
Femeilor care isi Cresc Singure Copiii, din Romania.
Din punctul de vedere al organizatiei mele, egalitatea
de sanse se refera la o situatie concreta legata de
familia monoparentala romana(nu stiu unde traiti dvs.
si nici ce stiti sau nu despre egalitatea de sanse in
Romania sau in lume): cele mai multe dintre aceste
familii sunt formate dintr-o mama si unul sau mai
multi copii, care, in cele mai multe cazuri, nu au
locuinta, pensie alimentara, mijloace de trai.
Zilnic sunt sunata de femei din toata tara, disperate,
pentru ca legea, in cazul unui partaj, este asa: desi
copiii sunt incredintati mamei prin hotarare
judecatoreasca, partajul nu tine cont de existenta
acestor copii, impartirea bunurilor facandu-se
fifty-fifty intre soti. Egalitate de sanse? Grija
pentru acesti copii? Ne miram de gradul  crescut de
infractionalitate in randul tinerilor? 
Dupa opinia mea, egalitatea de sanse nu se refera la
femei si barbati, ci la indivizi, la discriminare, de
fapt. Ca femeile afectate sunt in numar mai mare decat
barbatii, este evident, asa cum este evident ca
societatea a ramas la fel de misogina; dar, da semne
de indreptare, pentru ca femeile se lupta pentru
egalitatea de sanse. A lor si a copiilor lor.
Asa ca, va rog, nu priviti opinia unei persoane ca
reflectand parerea tuturor femeilor din Romania, in
acest caz. In plus, haideti sa lasam faptele sa
vorbeasca pentru noi.
In ceea ce ma priveste, sa dea Dumnezeu sa fiu
sanatoasa sa pot munci pana la 65 de ani si sa am un
loc de munca pana atunci. Pentru ca, pensionare sau
nu, femeile muncesc toata viata.
Imi aduc aminte si de o urare: pensie indelungata!
Mariana Duran

--- Vasile Bouleanu <[EMAIL PROTECTED]> wrote:

> Stimata Doamna Liliana Pagu,





       
---------------------------------
Ready for the edge of your seat? Check out tonight's top picks on Yahoo! TV. 

Raspunde prin e-mail lui