Zonele urbane, ca iregularitati produse de oameni in matricea ecosferei,
prezinta o biodiversitate aparte. Pe de o parte, biodiversitatea urbana este
dominata extraordinar de puternic de o singura specie: omul, care pentru a isi
intretine biomasa populationala si stilul de viata characteristic civilizatiei,
absoarbe resurse din afara oraselor si elimina poluarea aferenta. Pe langa 1.
om, in zonele urbane traiesc 2. specii mai mult sau mai putin strict legate de
om (unele domesticite, altele atasate de noi fara sa vrem), precum si 3.
specii care colonizeaza zonele urbane dar sunt prezente in mod mai
semnificativ in afara acestora.
Omul (Homo sapiens sapiens). Din punct de vedere stiintific, omul (Homo
sapiens sapiens) este un mamifer apartinand primatelor. Cu stramosi in Africa,
populatiile umane au prezentat valuri de extindere in noi teritorii, ocupand
acum practic toata Planeta: se exploateaza resursele inclusiv in zone arctice,
marine etc. Prin capacitatea intelectuala si prin structurarea sociala care
permite specializarea diferita a indivizilor umani, in ansamblul sau populatia
umana globala reprezinta o specie cu un mare succes evolutiv, pana la momentul
de fata. Acest succes al cresterii are si aspecte negative majore,
preponderent datorate subminarii mediului de viata, a supraexploatarii
resurselor si a poluarii care impreuna pot avea efecte dramatice pentru
civilizatie.
In ceea ce priveste plantele, zonele urbane sunt pline de tot felul de specii
exotice, flori, arbori, plante ornamentale din ape, aduse de oameni, unele
dintre aceste organisme putand sa se salbaticeasca si chiar sa devina
invazive, periclitand stabilitatea si biodiversitatea ecosistemelor
inconjuratoare. Consider ca intreaga afacere cu plante exotice ornamentale (mai
cu seama in cazul speciilor crescute in afara locuintelor), este o mare
prostie, si un factor de risc pentru natura inconjuratoare.
Peisajul urban, desi creatie a omului, deci fiind un spatiu aflat sub control
antropic, un mediu preponderent artificial, este totusi populat de unele specii
antropofile, iubitoare de oameni, sau de conditii de mediu caracteristice
spatiilor aflate in preajma omului. Cat de mult iubesc ele omul, este o
chestiune dificil de raspuns, dar mediul urban este mai atractiv pentru
acestea, fiind mai favorabil in lupta lor pentru existenta. In peisajul urban
maramuresean, exemple de specii antropofile se pot observa usor printre pasari.
Lastunul de casa (Delichon urbica) este o pasare care cuibareste pe sub
streasini, pe cladiri vechi sau la blocuri de locuinte din beton. Gugustiucul
(Streptopelia decaocto) este prezent prin curti, parcuri, cuibarind in copaci
sau pe diverse suporturi artificiale, in ghivece de flori din balcoane.
Barza alba (Ciconia ciconia) soseste la noi in martie, dupa iarna petrecuta
in zonele sudice si estice ale Africii. Pleaca inapoi spre Africa prin luna
septembrie, in stoluri mari. Barza care cuibareste in orasul nostru! Pe un
stalp, la 10 metri inaltime, un cuib de barza are 4 pui mari; pot fi vazuti
excelent, admirati de pe cladirea mai inalta din vecinatate; deja isi incearca
aripile, este deja sfarsit de iunie. Se intind in cuib, mai atipesc, uneori se
ridica in picioare, se plimba pe platforma circulara a cuibului, cand unul cand
altul cand toti 4 sunt activi. De-odata apare una dintre pasarile adulte:
sosind pe marginea cuibului, in caldura pranzului incepe sa le faca vant la
pui, sa ii mai racoreasca. Puii infometati incep sa traga cu ciocurile lor
negricioase de ciocul rosu al adultului. Barza regurgiteaza hrana adusa in
gusa, animalele marunte colectate pe baltile si terenurile agricole de la
marginea orasului. Puii infuleca rapid totul, dispare hrana de parca
nici nu ar fi fost nimic. In continuare incearca sa o traga de cioc. Barza isi
intoarce capul pe spate, gatul ei lung ii permite asemenea miscari, iar cu
ciocul incepe sa clampane, producand un sunet aparte.
Oameni de pe strada se opresc cateva secunde, admira pasarile iubite,
legendarele aducatoare de noi-nascuti. Totul devine linistit in cuib, puii se
lungesc pe platforma, o imagine naturala idilica. Doar vrabioiul ce si-a facut
cuibul mic in marginea marelui cuib de barza, ciripeste puternic, vocifereaza
anuntand lumea ca asta este si locul lui, casa lui. Zgomotul masinilor care
trec nenumarate pe artera de circulatie, de sub cuib, iti aduce aminte ca esti
in mijlocul orasului.
Vrabia de casa (Passer domesticus). Vrabia de casa este o specie strict
antropofila, cuibarind doar in localitati, pe cand vrabia de camp este prezenta
in livezi si terenuri periurbane. Stau in tufele garii, vrabii de casa,
zgribulite cu penajul umflat; le este frig, e iarna. Isi aranjeaza penele,
unele coboara sa ciuguleasca din cornul fara lapte, cazut pe zapada. Fac
vrabiile ceva galagie, dau viata diminetii posomorate. Se face liniste doar
daca trece prin preajma vreun uliu pasarar (Accipiter nisus). Atunci este mare
liniste in tufe. Uneori, daca a reusit uliul sa surprinda o vrabiuta inainte de
a se refugia in desis, linistea este si mai mare. Sau doar asta credem noi?
Cioara de semanatura (Corvus frugilegus). Sosesc si vin, altele si altele
croncanind si caraind pe cerul plumburiu, se revarsa de parca nu s-ar mai
termina: maramuresenii zic cum ca ar prevesti zapada. Prin noiembrie ajung la
noi stoluri mari, de mii de exemplare de ciori de semanatura, care au cuibarit
undeva in nord-est, prin departarile Ucrainei. Stolurile acopera seara intregi
parcuri, croncanesc si caraie in serile de iarna, se harjonesc pentru locurile
mai bune de innoptare, se fugaresc prin aer, o mare vanzoleala. Aceste mari
stoluri pleaca de la noi prin luna februarie. Raman la noi exemplarele
sedentare, care cuibaresc in colonii laxe, prin parcuri sau arborii mari ai
aleilor.
Ariciul (Erinaceus europeus/ E. concolor) este un mamifer insectivor aparat
de mii de tepi, practic niste fire de par transformate. Vaneaza seara si
noaptea, dar in zonele unde nu este deranjat poate fi activ si pe timpul zilei.
Este prezent in gradini/ livezi, orase, parcuri, cartiere de locuit etc. Se
hraneste cu rame, melci, diferite insecte, dar si pui si oua de pasari sau mici
rozatoare. Pe langa hrana de origine animala, ariciul consuma si fructe bine
coapte. Intre mai si septembrie, femela naste 7-8 pui, pe care ii creste
singura, alungand masculul daca eventual se apropie. Iarna hiberneaza, ascuns
intr-un cuib calduros construit pe sub radacini, pe sub gramezi de lemne;
aricii se retrag din viata activa pe la sfarsit de octombrie sau incept de
noiembrie cand temperatura medie coboara la 8-10 grade C; redevin activi in
martie-aprilie, depinzand de temperatura.
Zumzete in noapte. Stai intins in dormitorul tau, tarziu in noapte, dar
bazaitul catorva tantari, intepaturile lor deranjante, cateva umflaturi pe
piele, te fac sa actionezi: lumina aprinsa, dai dupa ei, mai omori cate unul
lasand pete rosiatice pe perete, oooah! Nu demult a fost renovat totul
Dar
cine stie cati se ascund pe dupa pat, sub perdea
incerci sa adormi, dar
bazaitul revine, mai primesti cateva intepaturi, deja simti ca explodezi de ura
acumulata in noapte, iei sprayul insecticid, care omoara definitiv
ssst
sssstt, st, si 15 minute de asteptare in bucatarie, aproape adormi cu capul pe
masa. Revenire fara sa inspiri, deschizi geamul, 15 minute de aerisire, totusi
se mai simte inca
si culmea alti tantari au intrat de afara, poate ca le place
aroma insecticidului
? Cand vezi cum bazaie in jurul tau, iti vine sa urci pe
pereti
In aerul toxic, otravit chiar de tine cu sprayul, cu zumzet de tantari,
te culci rapus de oboseala
Cine sunt consumatorii tantarilor:
lilieci, pasarele, parca ai chema ajutorul lor, dar unde sunt ele? Aaaa, au
fost ucise de oameni, de prostia umana
voluntar, din prostie, sau involuntar,
din indiferenta, tot din prostie? Si zumzetul tantarilor se inteteste!?
Exista si animale strans legate de prezenta umana, si nu ma refer neaparat la
paduchii pubieni sau capilari. Sobolanii (Ratus rattus si Rattus norvegicus),
sau soarecele de casa (Mus musculus) sunt exemple reprezentative. Sobolani spre
exemplu nu prea pot fi vazuti in afara localitatilor, le place pe langa noi.
Imi aduc aminte de o imagine din copilarie, cand in vremea comunismului era un
eveniment ca in alimentara din cartier sa soseasca un transport de oua: prin
geamul magazinului-inchis vedeam cum sobolanii iesiti de prin ceva beciuri sau
conducte subterane, stateau pe rafturile cu cofrajele de oua si degustau din
Mancare
probabil ca pana si sobolanilor care mananca aproape orice, le era
foarte Foame. Dar erau pe vremea aceea si cativa oameni care scriau ode,
inaltand mutumiri Geniului Carpatilor care a facut posibila aceasta epoca de
aur moale.
Interesant este ca in general oamenii zic ca sunt scarbiti de sobolani si
alte rozatoare, nu le place prezenta lor, dar cumpara totusi rozatoare, spre
exemplu hamsteri, cu care copii se joaca. Scarba nu este produsa de animalul in
sine, de sobolan, ci de ideea asociata, mizerie, canale, boli transmise etc,
iar aici exista ceva substrat concret, bine inradacinat in realitate. Adevarul
este ca sobolanii sunt purtatori ai unei intregi colectii de bacterii si
paraziti, care pot sa treaca si la om in cazul contactului sau a unor alimente/
obiecte contaminate.
Pisicile domestice, re-salbaticite mai mult sau mai putin, pot reprezenta un
pericol semnificativ pentru biodiversitatea imprejurimilor: nebagate in seama
de catre om, dar distrugand multe cuiburi de pasari
in perioada de cuibarit,
zi de zi, seara de seara.
Lupul domesticit, cel mai bun prieten al omului. Daca te plimbi prin careva
oras al Maramuresului, vei avea ocazia sa constati ca si aici exista o
chestiune a cainilor vagabonzi/ comunitari. Poti vedea haite de 5-15 caini,
grupuri de masculi urmarind o femela in calduri, catei alaptati sub tufe. Vrei
sa intri la farmacie si maraie unul la picioarele tale, sigur nu este
recomandat sa incerci sa treci pasind peste el :) Te plimbi seara si o haita
incepe sa latre si sa te inconjoare de parca ei ar fi proprietarii orasului.
Caini mai mici si mai mari, de toate formele, dimensiunile si culorile posibile
pentru un caine, corcituri indescriptibile si ariene rase pure, caini care au
fost aruncati in strada si altii care s-au nascut deja afara... O reala
populatie semidomestica-semiresalbaticita, o intoarcere la forma de haita a
lupului din care provin, numai ca acum nu le este frica de om, ca stiu ca nu
musca, nu are gheare
in general.
Copii care se joaca cu cainele blocului, dar si copii muscati, ajungand sa
frecventeze spitale, urgenta, antirabice
Subiectul polarizeaza parerea
oamenilor, de la cei care sustin ca acesti caini sunt niste vietati pe care
omul trebuie sa ii ingrijeasca si sa ii suporte, la cei care sustin
exterminarea generala ca singura optiune acceptabila. Primaria este asaltata de
cereri de a se face ceva, depuse de catre cei care au fost muscati, de vecini
si rude ale acestora, sau de oameni care doresc sa rezolve problema. Cand
insa apar hingherii, si cu chiu cu vai aduna din oras vreo 16 caini intro
saptamana, apar circurile ca de ce exact acela trebuia luat, ca ala nu facea
nimic rau
suna persoane influente ca ele au grija de 22 de caini comunitari si
sa nu cumva sa
.! Plus ca nu exista o arma de tranchilizare, nu exista nici pe
piata din Romania ca cele anterior existente aveau niste defecte si au fost
retrase, asa ca se poate imprumuta ceva de la silvici, de la gradina
zoologica, dar cum, si cine
Ce va fi apoi cu cainii?
Poate trebuie facut ceva cand vezi cum sar la oameni, pana la fatza, latra cu
balele lor, incat batranele fac infarct cand ajung incoltite
cand au iesit sa
cumpere o paine. Sa nici nu zic de copilasul sfartecat pe mana, de doamna X
muscata de 4 ori de fund si apoi cusuta la urgenta
Daca te uiti la Ursu,
batranul caine din fata blocului, care de-abia se mai trage, si a carui lenta
degradare o vezi de ani de zile, sau catelusa roscata care isi ingrijeste cu
daruire singurul pui, se joaca cu el
ce sa fie? O convietuire? Sau, sa fie
liniste
? Cine poate Decide? Ma intreb
Peter
__________________________________________________
Do You Yahoo!?
Tired of spam? Yahoo! Mail has the best spam protection around
http://mail.yahoo.com
