Domnule Lengyel, Inca o data va multumesc pentru textele dumneavoastra foarte pertinente si pe care le asteptam intr-o carte pe care o sa o folosim la lectii ca studiu de caz al realitatii romanesti. In acelasi mod am procedat partial si cu cartea domnului Nicolae Daramus - Dregatoria cartitelor - Editura Eco-logic 2005 si cartea domnului Anatolie Panis- Hotii da padure-Cartea Romaneasca 2004. Asteptam cu mare nerabdare noi texte. Cu toata consideratia, Gioconda Neamt --- Peter Lengyel <[EMAIL PROTECTED]> wrote:
> > Zonele urbane, ca iregularitati produse de oameni > in matricea ecosferei, prezinta o biodiversitate > aparte. Pe de o parte, biodiversitatea urbana este > dominata extraordinar de puternic de o singura > specie: omul, care pentru a isi intretine biomasa > populationala si stilul de viata characteristic > civilizatiei, absoarbe resurse din afara oraselor si > elimina poluarea aferenta. Pe langa 1. om, in zonele > urbane traiesc 2. specii mai mult sau mai putin > strict legate de om (unele domesticite, altele > atasate de noi fara sa vrem), precum si 3. specii > care colonizeaza zonele urbane dar sunt prezente > in mod mai semnificativ in afara acestora. > > Omul (Homo sapiens sapiens). Din punct de vedere > stiintific, omul (Homo sapiens sapiens) este un > mamifer apartinand primatelor. Cu stramosi in > Africa, populatiile umane au prezentat valuri de > extindere in noi teritorii, ocupand acum practic > toata Planeta: se exploateaza resursele inclusiv in > zone arctice, marine etc. Prin capacitatea > intelectuala si prin structurarea sociala care > permite specializarea diferita a indivizilor umani, > in ansamblul sau populatia umana globala reprezinta > o specie cu un mare succes evolutiv, pana la > momentul de fata. Acest succes al cresterii are si > aspecte negative majore, preponderent datorate > subminarii mediului de viata, a supraexploatarii > resurselor si a poluarii care impreuna pot avea > efecte dramatice pentru civilizatie. > > In ceea ce priveste plantele, zonele urbane sunt > pline de tot felul de specii exotice, flori, arbori, > plante ornamentale din ape, aduse de oameni, unele > dintre aceste organisme putand sa se salbaticeasca > si chiar sa devina invazive, periclitand > stabilitatea si biodiversitatea ecosistemelor > inconjuratoare. Consider ca intreaga afacere cu > plante exotice ornamentale (mai cu seama in cazul > speciilor crescute in afara locuintelor), este o > mare prostie, si un factor de risc pentru natura > inconjuratoare. > > Peisajul urban, desi creatie a omului, deci fiind > un spatiu aflat sub control antropic, un mediu > preponderent artificial, este totusi populat de > unele specii antropofile, iubitoare de oameni, sau > de conditii de mediu caracteristice spatiilor aflate > in preajma omului. Cat de mult iubesc ele omul, > este o chestiune dificil de raspuns, dar mediul > urban este mai atractiv pentru acestea, fiind mai > favorabil in lupta lor pentru existenta. In peisajul > urban maramuresean, exemple de specii antropofile se > pot observa usor printre pasari. Lastunul de casa > (Delichon urbica) este o pasare care cuibareste pe > sub streasini, pe cladiri vechi sau la blocuri de > locuinte din beton. Gugustiucul (Streptopelia > decaocto) este prezent prin curti, parcuri, > cuibarind in copaci sau pe diverse suporturi > artificiale, in ghivece de flori din balcoane. > > Barza alba (Ciconia ciconia) soseste la noi in > martie, dupa iarna petrecuta in zonele sudice si > estice ale Africii. Pleaca inapoi spre Africa prin > luna septembrie, in stoluri mari. Barza care > cuibareste in orasul nostru! Pe un stalp, la 10 > metri inaltime, un cuib de barza are 4 pui mari; pot > fi vazuti excelent, admirati de pe cladirea mai > inalta din vecinatate; deja isi incearca aripile, > este deja sfarsit de iunie. Se intind in cuib, mai > atipesc, uneori se ridica in picioare, se plimba pe > platforma circulara a cuibului, cand unul cand altul > cand toti 4 sunt activi. De-odata apare una dintre > pasarile adulte: sosind pe marginea cuibului, in > caldura pranzului incepe sa le faca vant la pui, sa > ii mai racoreasca. Puii infometati incep sa traga cu > ciocurile lor negricioase de ciocul rosu al > adultului. Barza regurgiteaza hrana adusa in gusa, > animalele marunte colectate pe baltile si terenurile > agricole de la marginea orasului. Puii infuleca > rapid totul, dispare hrana de parca > nici nu ar fi fost nimic. In continuare incearca sa > o traga de cioc. Barza isi intoarce capul pe spate, > gatul ei lung ii permite asemenea miscari, iar cu > ciocul incepe sa clampane, producand un sunet > aparte. > > Oameni de pe strada se opresc cateva secunde, > admira pasarile iubite, legendarele aducatoare de > noi-nascuti. Totul devine linistit in cuib, puii se > lungesc pe platforma, o imagine naturala idilica. > Doar vrabioiul ce si-a facut cuibul mic in marginea > marelui cuib de barza, ciripeste puternic, > vocifereaza anuntand lumea ca asta este si locul > lui, casa lui. Zgomotul masinilor care trec > nenumarate pe artera de circulatie, de sub cuib, iti > aduce aminte ca esti in mijlocul orasului. > > Vrabia de casa (Passer domesticus). Vrabia de casa > este o specie strict antropofila, cuibarind doar in > localitati, pe cand vrabia de camp este prezenta in > livezi si terenuri periurbane. Stau in tufele garii, > vrabii de casa, zgribulite cu penajul umflat; le > este frig, e iarna. Isi aranjeaza penele, unele > coboara sa ciuguleasca din cornul fara lapte, cazut > pe zapada. Fac vrabiile ceva galagie, dau viata > diminetii posomorate. Se face liniste doar daca > trece prin preajma vreun uliu pasarar (Accipiter > nisus). Atunci este mare liniste in tufe. Uneori, > daca a reusit uliul sa surprinda o vrabiuta inainte > de a se refugia in desis, linistea este si mai mare. > Sau doar asta credem noi? > > Cioara de semanatura (Corvus frugilegus). Sosesc > si vin, altele si altele croncanind si caraind pe > cerul plumburiu, se revarsa de parca nu s-ar mai > termina: maramuresenii zic cum ca ar prevesti > zapada. Prin noiembrie ajung la noi stoluri mari, de > mii de exemplare de ciori de semanatura, care au > cuibarit undeva in nord-est, prin departarile > Ucrainei. Stolurile acopera seara intregi parcuri, > croncanesc si caraie in serile de iarna, se > harjonesc pentru locurile mai bune de innoptare, se > fugaresc prin aer, o mare vanzoleala. Aceste mari > stoluri pleaca de la noi prin luna februarie. Raman > la noi exemplarele sedentare, care cuibaresc in > colonii laxe, prin parcuri sau arborii mari ai > aleilor. > > Ariciul (Erinaceus europeus/ E. concolor) este un > mamifer insectivor aparat de mii de tepi, practic > niste fire de par transformate. Vaneaza seara si > noaptea, dar in zonele unde nu este deranjat poate > fi activ si pe timpul zilei. Este prezent in > gradini/ livezi, orase, parcuri, cartiere de locuit > etc. Se hraneste cu rame, melci, diferite insecte, > dar si pui si oua de pasari sau mici rozatoare. Pe > langa hrana de origine animala, ariciul consuma si > fructe bine coapte. Intre mai si septembrie, femela > naste 7-8 pui, pe care ii creste singura, alungand > masculul daca eventual se apropie. Iarna hiberneaza, > ascuns intr-un cuib calduros construit pe sub > radacini, pe sub gramezi de lemne; aricii se retrag > din viata activa pe la sfarsit de octombrie sau > incept de noiembrie cand temperatura medie coboara > la 8-10 grade C; redevin activi in martie-aprilie, > depinzand de temperatura. > > Zumzete in noapte. Stai intins in dormitorul tau, > tarziu in noapte, dar bazaitul catorva tantari, > intepaturile lor deranjante, cateva umflaturi pe > piele, te fac sa actionezi: lumina aprinsa, dai dupa > ei, mai omori cate unul lasand pete rosiatice pe > perete, oooah! Nu demult a fost renovat totul Dar > cine stie cati se ascund pe dupa pat, sub perdea > incerci sa adormi, dar bazaitul revine, mai primesti > cateva intepaturi, deja simti ca explodezi de ura > acumulata in noapte, iei sprayul insecticid, care > omoara definitiv ssst sssstt, st, si 15 minute de > asteptare in bucatarie, aproape adormi cu capul pe > masa. Revenire fara sa inspiri, deschizi geamul, 15 > minute de aerisire, totusi se mai simte inca si > culmea alti tantari au intrat de afara, poate ca le > place aroma insecticidului ? Cand vezi cum bazaie in > jurul tau, iti vine sa urci pe pereti In aerul > toxic, otravit chiar de tine cu sprayul, cu zumzet > de tantari, te culci rapus de oboseala Cine sunt > consumatorii tantarilor: > lilieci, pasarele, parca ai chema ajutorul lor, dar > unde sunt ele? Aaaa, au fost ucise de oameni, de > prostia umana voluntar, din prostie, sau > involuntar, din indiferenta, tot din prostie? Si > zumzetul tantarilor se inteteste!? > > Exista si animale strans legate de prezenta umana, > si nu ma refer neaparat la paduchii pubieni sau > capilari. Sobolanii (Ratus rattus si Rattus > norvegicus), sau soarecele de casa (Mus musculus) > sunt exemple reprezentative. Sobolani spre exemplu > nu prea pot fi vazuti in afara localitatilor, le > place pe langa noi. Imi aduc aminte de o imagine din > copilarie, cand in vremea comunismului era un > eveniment ca in alimentara din cartier sa soseasca > un transport de oua: prin geamul magazinului-inchis > vedeam cum sobolanii iesiti de prin ceva beciuri sau > conducte subterane, stateau pe rafturile cu > cofrajele de oua si degustau din Mancare probabil > ca pana si sobolanilor care mananca aproape orice, > le era foarte Foame. Dar erau pe vremea aceea si > cativa oameni care scriau ode, inaltand mutumiri > Geniului Carpatilor care a facut posibila aceasta > epoca de aur moale. > > Interesant este ca in general oamenii zic ca sunt > scarbiti de sobolani si alte rozatoare, nu le place > prezenta lor, dar cumpara totusi rozatoare, spre > exemplu hamsteri, cu care copii se joaca. Scarba nu > este produsa de animalul in sine, de sobolan, ci de > ideea asociata, mizerie, canale, boli transmise etc, > iar aici exista ceva substrat concret, bine > inradacinat === message truncated === __________________________________________________ Do You Yahoo!? Tired of spam? Yahoo! Mail has the best spam protection around http://mail.yahoo.com
