Re: TIC-Lobby: OOXML: trageti (da' numa-n pianist) !
Cristian Secară wrote: Standardul nu poate fi eludat prin folosirea de obiecte binare. Obiectele binare au doar caracter ajutător, dar nu sunt obligatorii nici pentru crearea unui document şi nici pentru citirea integrală a lui, chiar în situaţia în care acesta ar conţine un asemenea obiect binar. Pai nu e treaba ca nu sunt obligatorii, ci ca pot fi create documente cu obiecte binare, inutilizabile fara interpretarea acelor obiecte. Este corect? Nu de alta, dar nu sunt specialist. 1. Acuma, problema este foarte simpla: dp meu dv, pot exista oricate standarde. Insa documentele elaborate de administratia publica si interactionarea cu institutiile publice ar trebui sa fie posibila intr-un format care sa nu aiba asemenea hibe. E adevarat, exista deja ODF, dar din cate vad M$ nu binevoieste sa il implementeze. 2. Bill Gates a aratat de atatea ori de ce este cel mai tare Office cel produs de M$: a impus standarde de facto. Problema este ca astfel eu sunt restrictionat in mod nejustificat de a trimite si primi fisiere office pentru simplul motiv ca formatele M$ nu sunt suficient de documentate incat sa poata fi implementate in alte programe. Aceasta este o politica a companiei, si are ca efect venituri mai mari pentru divizia de Office. Restrictia este nejustificata deoarece, desi softul este proprietatea companiei, fisierele sunt proprietatea utlizatorilor si acestia ar trebui sa fie liberi sa le foloseasca oricand cu orice program, ceea ce implica publicarea formatului fisierelor. Publicarea formatului devine ridicola daca exista acolo niste mici exceptii, si in general documentatia extrem de laborioasa (6000 de pagini) tinde sa devina o piedica in implementarea formatului in programe. 3. Obiecte binare neidentificate in documente sunt de kko si arata incompetenta tehnica a celor care le accepta. Cate situri de internet mai folosesc astazi ActiveX, marea tehnologie M$? Cati useri mai accepta asa ceva? Motivele eu le vad identice pentru refuzul unor obiecte binare nedocumentate in documente. Aici nu principiul este contestat, ci modalitatea de implementare: în loc de actualul OLE-nu-ştiu-cum se consideră că ar fi fost mai potrivite alte metode, exemplul dat fiind UML. Căutaţi pe internet fraza „OOXML allows insertion of private language components”. Problema este in primul rand de principiu. Obiectele binare sunt nejustificate in documente Office. Daca vor programare o pot face in altfel de documente, urmand ca cele office sa fie chiar office. === Pentru a renunta la abonament trimiteti un mail catre [EMAIL PROTECTED] incluzind in corpul mesajului: unsubscribe tic-lobby adresa_email. Pagina web a listei se afla la http://beta.agora.ro/agora-bin/lwgate/TIC-LOBBY/ Arhiva se afla la http://beta.agora.ro/agora-bin/lwgate/tic-lobby/archives/
Re: TIC-Lobby: OOXML: trageti (da' numa-n pianist) !
Mircea Sarbu wrote: Ok, asa si TIC-lobby este o comunitate... Dacă ne-ar fi invitat, ce-am fi facut? Cei care ar fi mers, ar fi mers în nume propriu. Persoane private şi atât. Dar opiniile exprimate ar fi fost cele ale comunitatii. (off topic) De fapt supărarea mea e mai generală şi poate că nu aici ar fi locul s-o exprim. Atitia ani fundatiile se constituiau doar pentru a aduce masini fără taxe vamale încât acum, cand societatea chiar ar avea nevoie de organizaţii civice, profesionale, de întrajutorare and so on, constantăm că însăşi ideea a pierdut orice credibilitate... Din cate stiu la un moment dat pe rlug s-a incercat constituirea unei asociatii. E drept ca, neurmarindu-se importul de masini, lucrurile au mers mai greu si pana la urma cred ca s-au impotmolit dupa semnarea unui statut la notariat. === Pentru a renunta la abonament trimiteti un mail catre [EMAIL PROTECTED] incluzind in corpul mesajului: unsubscribe tic-lobby adresa_email. Pagina web a listei se afla la http://beta.agora.ro/agora-bin/lwgate/TIC-LOBBY/ Arhiva se afla la http://beta.agora.ro/agora-bin/lwgate/tic-lobby/archives/
Re: TIC-Lobby: Puternic concurent la OLPC
Nu va suparati, dar principalele avantaje in opinia mea de a avea un OLPC XO si a-l folosi ca ebook reader sunt: -ecranul care pivoteaza si se inchide pentru a functiona in mod tablet pc. (Daca ar fi fost construit de la bun inceput ca un tablet pc poate ar fi fost un ebook reader mai bun), -butoanele de langa ecran, pentru schimbarea paginilor, si alte functii rapide, -modul transreflectiv de functionare al ecranului, care se poate citi foarte bine si in plina zi, -consumul infim de energie astfel incat sistemul poate fi folosit cel putin cateva zile in mod de ebook reader fara a reincarca acumulatorii LiFePO4, -manerul care ofera un punct de prindere solid. Manerul se mai poate folosi si pentru a strecura palma intre maner si spatele sistemului, cu dosul palmei sprijinit pe bara manerului, iar degetele sa sprijine partea din spate a XO-ului. Astfel sistemul se poate tine lejer si sigur intr-o singura mana, ca o carte. -si constructia rigidizata a sistemului, care a fost testat pentru a rezista la folosire in ploaie, praf si la numeroase caderi de la 150 cm pe o suprafata solida de otel acoperita cu un covor, sau 80 cm direct pe otel solid. ( http://wiki.laptop.org/go/Current_events ) Ar fi fost bine sa aiba si ecran tactil dar asta poate intr-o versiune ulterioara,,, sau poate alt produs similar... dar nu am vazut sa fie deocamdata pe piata asa ceva, cel mai aproape pare sa fie sony reader-ul, dar nu este prea solid... http://farm1.static.flickr.com/155/378107723_bee281ed84_b.jpg Din ce vad, sistemul de la ASUS nu nici una din aceste caracteristici. Ecranul nu este pivotant, ci il are prins in doua balamale, astfel ca pare mai mult un laptop care a 'intrat la apa'. Informatii detaliate despre ecran si sistem nu gasesc, pe wikipedia este mentionat ca este un ecran TFT normal, deci va consuma curent destul de mult. Iar despre constructia solida a sistemului acesta, din pozele prezentate (si dintr-un review de pe notebookreview.com) vad ca sistemul este destul de fragil, si nu pare a fi rezistent la apa. Adrian R. On 7/31/07, Marcel-Titus MARGINEAN [EMAIL PROTECTED] wrote: Fara Mesh: http://www.hothardware.com/Articles/Hands_on_with_the_ASUS_Eee/ Probabil, un excelent e-book reader pe autobuz/tren etc... === Pentru a renunta la abonament trimiteti un mail catre [EMAIL PROTECTED] incluzind in corpul mesajului: unsubscribe tic-lobby adresa_email. Pagina web a listei se afla la http://beta.agora.ro/agora-bin/lwgate/TIC-LOBBY/ Arhiva se afla la http://beta.agora.ro/agora-bin/lwgate/tic-lobby/archives/
Re: TIC-Lobby: OOXML: trageti (da' numa-n pianist) !
Mircea Sarbu wrote: Ok, asa si TIC-lobby este o comunitate... Dacă ne-ar fi invitat, ce-am fi facut? Cei care ar fi mers, ar fi mers în nume propriu. Persoane private şi atât. Îmi permit să exprim o ultimă opinie personală, în continuarea celor spuse mai sus de dl. Sârbu: Vă rog să mă credeți: deși sunt adept al Free Software din convingere, nu sunt „supărat” deloc pe persoanele/firmele care au votat standardul așa cum l-au votat. Sunt membri ASRO și aveau tot dreptul să o facă - chiar dacă, am convingerea, o fac din rațiuni de business/financiare și nu pentru că nu înțeleg, în sinea lor, avantajele tehnice ale ODF. Vorba d-lui Secară: să-mi fie învățătură de minte să devin și eu membru în toate comitetele și comițiile - chiar dacă timpul nu prea îmi permite asta ! ;-) Ceea ce mi se pare revoltător este faptul că, la o decizie tehnică atât de importantă, care ne privește pe TOȚI (oameni de IT sau nu), nimeni nu a găsit cu cale să facă, din timp, o dezbatere publică largă, cu argumente tehnic fondate, pro și contra... Dacă ar fi apărut niște articole în două-trei reviste IT cunoscute și pe niște site-uri românești „vizibile”, despre subiectul „ODF versus OOXML”, cu posibilitatea de reply într-un blog, cu o discuție tehnică normală purtată între profesioniști, vă dau cuvântul că nu aș fi avut nimic de obiectat ! Cred sincer că orice elev de liceu pasionat de calculatoare, orice funcționar care folosește un laptop la birou, orice medic care ține fișele pacienților în computer, orice profesor care scrie o lucrare - pe scurt, ORICINE este cât de cât interesat de subiect - ARE DREPTUL să fie corect informat și să își poată forma o părere, în cunoștință de cauză, asupra acestui subiect important, care îl afectează direct. Orice argument mi-ați aduce acum, nu voi putea trece peste impresia că o parte a comunității, care se crede „elită”, o ignoră disprețuitor pe cealaltă - și își permite să ia decizii de interes național fără consultare publică. Nu este decât o repetare, la scara mai mică a comunității IT, a ceea ce se întâmplă la nivel politic, în general - pe românește, unii consideră că „s-a-ntâlnit hoțu' cu prostu'”... Din fericire, am motive serioase să sper că votul ISO, la nivel internațional, va corecta, prin rezultate, practica nedemocratică din România: http://www.tectonic.co.za/view.php?id=1641 http://www.robweir.com/blog/2007/07/ooxml-fails-to-gain-approval-in-us.html http://kvtrust.blogspot.com/2007/07/new-chapter-in-judiciary-and.html http://www.odfalliance.org/press/Release20070710.pdf http://www.consortiuminfo.org/standardsblog/article.php?story=20070513180219689 http://www.noooxml.org/petition Și, ca să îi răspund lui Cristi Secară la întrebarea „ce am făcut pentru mine, pentru afacerea mea, pentru comunitate în general ? ce m-a împiedicat să particip mai activ la acest vot ?”, am să răspund: prin iunie, atât de TOTALĂ era tăcerea conspirativă de pe Internetul românesc privitoare la OpenDocument (inclusiv pe site-ul MCTI), încât am simțit nevoia să: - discut cu Dumneavoastră, domnilor (chiar aici, pe Tic-Lobby)! - creez un mini-site, în limba română, care a ajuns în fruntea ierarhiei Google atunci când căutați „OpenDocument România” - ca să atrag atenția publicului român mai larg. (Nu-mi asum nici un merit că a ajuns no. 1 - e trist că nu exista nici o altă referință, mai „vizibilă”, pe acest subiect, în România...); - informez asupra detaliilor disputei cât mai multe persoane - cunoscuți, oameni cu putere de decizie, oficiali, câteva instituții românești (pe care n-o să le enumăr aici); - discut cu câțiva oameni din afară, de la GNU și FSF, despre ce s-ar putea întreprinde ca să mai animăm un pic letargia asta națională (oficială). Personal, cam asta am încercat să fac. Nu am căderea să apreciez dacă înseamnă mult sau puțin. Dar m-aș bucura să aflu că și alții au făcut la fel ca mine. Numai bine, Răzvan Pentru a renunta la abonament trimiteti un mail catre [EMAIL PROTECTED] incluzind in corpul mesajului: unsubscribe tic-lobby adresa_email. Pagina web a listei se afla la http://beta.agora.ro/agora-bin/lwgate/TIC-LOBBY/ Arhiva se afla la http://beta.agora.ro/agora-bin/lwgate/tic-lobby/archives/
Re: TIC-Lobby: OOXML: trageti (da' numa-n pianist) !
On Tue, 31 Jul 2007 19:52:57 +0300, ghrt wrote: Pai nu e treaba ca nu sunt obligatorii, ci ca pot fi create documente cu obiecte binare, inutilizabile fara interpretarea acelor obiecte. Este corect? Nu de alta, dar nu sunt specialist. Pe scurt: nu. Echivalentul este cam aşa: Eu mă chinui şi fac o grafică complicată, să zicem în Adobe Photoshop. Cum pun imaginea mea finală într-un document ? Dacă gama tonală şi detaliile sunt foarte multe, atunci din motive de dimensiune export imaginea ca jpeg, pe care jpeg îl inserez după aia cumva în document. Orice document, nu contează, dar compatibil cu orice şi cu oricine. Mai departe, păstrez documentul pentru eternitate sau îl trimit cuiva. Nimic neobişnuit, dar dacă îmi pun problema ca în viitor ori eu ori acel cuiva să mai editeze (modifice) ceva la grafica originală complicată şi să actualizeze imaginea în document ? Simpla editare a jpeg-ului este posibilă, dar poate ieşi o mizerie, pentru că n-am acces la toate elementele originale (straturi, cum ar fi transparenţa), iar o decomprimare şi o recomprimare jpeg degradează imaginea. Soluţia cea mai logică este să păstrez şi grafica mea primordială în format nativ Photoshop, eventual să o trimit şi acelui cuiva. Cu ce se afectează portabilitatea documentului ? Cu nimic. Oricine îl va vedea aşa cum am intenţionat. Dacă cineva doreşte editarea pozei aşa cum este ea deja prezentă în document, n-are decât, ţinând cont de dezavantajele legate de reeditarea unui jpeg. Dar eu sunt mai cu moţ şi am şi Photoshop-ul şi am şi acces la fişierul original în format Photoshop. Mă pun pe treabă şi scot o imagine mai deosebită, o export şi pe asta ca jpeg şi o înlocuiesc pe cea iniţială în document. Cu ce se afectează portabilitatea documentului ? Iar cu nimic. În esenţă cam asta poate face un document OOXML: permite ataşarea unui obiect în formatul lui nativ, cu scopul de a-l avea cândva în viitor la îndemâna oricui ar dori să mai gâdile ceva la el. Respectivul „ataşament” se poate şi şterge, doar că în acest caz rămân doar cu documentul ca atare, cu poza în format jpeg, aşa cum am inserat-o iniţial. Nu pot să generalizez, dar din testele mele a rezultat că, spre deosebire de exemplul meu de mai sus, mecanismul din Officele de la Microsoft pare mai economic decât varianta cu trimiterea documentului+ materialul adiţional primordial: să zicem că am un desen arhitectural complicat în AutoCAD, iar eu doresc să inserez în documentul meu doar partea cu bucătăria. Dacă selectez doar zona cu bucătăria şi îi dau copy şi paste în documentul meu, partea binară nativă AutoCAD ataşată documentului OOXML se va rezuma strict la bucătărie, asta în timp ce documentul complet ar putea fi de megi sau zeci de megi. Într-un astfel de caz (vectorial), partea vizibilă într-un document ODF este inclusă ca .svm (StarView Metafile), iar într-un document OOXML ca .emf (Enchanced Metafile). Deosebirea este ODF-ul se opreşte aici, pe când OOXML-ul ataşează aceeaşi parte de desen şi în format AutoCAD (în cazul exemplului meu). Documentele pot fi văzute (şi eventual reeditate) oriunde, dar acea parte de AutoCAD poate fi (re)editată nativ doar pe un sistem care instalat la rândul lui AutoCAD-ul. Aici mai era o discuţie versus formatul Enchanced Metafile, dar deja discuţia se complică, iar din ce am constatat eu până acum, fără bază reală. Problema este in primul rand de principiu. Obiectele binare sunt nejustificate in documente Office. Cred că asta este discutabil. Mie de exemplu îmi surâde să am posibilitatea de a avea elementul original la îndemână, fără efortul de a căuta sursa primordială. Sincer să fiu habar n-aveam de asta până relativ recent când m-am jucat în ţărână cu ODF şi OOXML din cauza lui ASRO. În decursul istoriei am creat documente cu desene vectoriale înglobate în mod tradiţional, adică salvate ca fişiere şi inserate din fişier, în loc să mă folosesc de mecanismul mai avantajos – zic eu acum – de copy paste dintr-o aplicaţie într-alta. Cristi === Pentru a renunta la abonament trimiteti un mail catre [EMAIL PROTECTED] incluzind in corpul mesajului: unsubscribe tic-lobby adresa_email. Pagina web a listei se afla la http://beta.agora.ro/agora-bin/lwgate/TIC-LOBBY/ Arhiva se afla la http://beta.agora.ro/agora-bin/lwgate/tic-lobby/archives/
Re: TIC-Lobby: OOXML: trageti (da' numa-n pianist) !
Dragilor Ma iertati, dar eu sunt ardelean si pricep mai incet (daca pricep... ceea ce nu-i sigur). Poate cineva sa-mi explice lent si simplu: 1. Cine baga pe git cuiva OOXML ? 2. Ce interese comerciale majoare se joaca aici ? Care-i miza comerciala ? 2. Fata de situatia anterioara (in care aveam doar documente Office binare), situatia de acum (cind putem avea documente Office in XMl + obiecte binare) ce ce este mai proasta ? Cu alte cuvinte: cine pierde din adoptarea standardului OOXML ? 3. Cine a zis ca ori OOXML ori ODF ? Adica, de ce ar fi un fan ODF impotriva adoptarii OOXML ? Asadar: cui a facut rau CT 210 votind pentru adoptarea OOXML ? Si, de ce a iesit atita zbucium in jurul OOXML ? Daca nu era propus de MS iesea la fel ? Dan Matei PS. Raspund aici d-lui Baltac (desi intrebarea m-a mirat)... Membrii CT210 sunt: 1. Institutul de Lingvistica 2. ARIES 3. CIMEC - Institutul de Memorie Culturala 4. IBM Romania 5. Institutul Bancar Roman 6. Magic Fox Media 7. MCTI 8. Microsoft Romania 9. Prosoft 10. S T 11. Softwin 12. Universitatea Bucuresti (Catedra de Limbi Slavice). Asadar sectorul necomercial e destul de tare reprezentat. E limpede ca am avut interese comerciale ? -- Dan Matei, director CIMEC - Institutul de Memorie Culturala [Institute for Cultural Memory] Piata Presei Libere nr. 1, CP 33-90 013701 Bucuresti [Bucharest], Romania tel. (+40-21) 317 90 72; fax (+40-21) 317 90 64 www.cimec.ro === Pentru a renunta la abonament trimiteti un mail catre [EMAIL PROTECTED] incluzind in corpul mesajului: unsubscribe tic-lobby adresa_email. Pagina web a listei se afla la http://beta.agora.ro/agora-bin/lwgate/TIC-LOBBY/ Arhiva se afla la http://beta.agora.ro/agora-bin/lwgate/tic-lobby/archives/
Re: TIC-Lobby: OOXML: trageti (da' numa-n pianist) !
On Wed, 2007-08-01 at 12:41 +0300, Răzvan Sandu wrote: Dan Matei wrote: 2. Ce interese comerciale majoare se joaca aici ? Care-i miza comerciala ? Miza comercială este ca Microsoft să vândă mai puţine licenţe de MS Office. Poate nu e chiar cea mai fericită exprimare. Dacă m-aţi întreba pe mine ce interese comerciale am, aş răspunde fără ezitare: să vând mai mult (şi în nici un caz să vândă X mai puţin :) Mircea === Pentru a renunta la abonament trimiteti un mail catre [EMAIL PROTECTED] incluzind in corpul mesajului: unsubscribe tic-lobby adresa_email. Pagina web a listei se afla la http://beta.agora.ro/agora-bin/lwgate/TIC-LOBBY/ Arhiva se afla la http://beta.agora.ro/agora-bin/lwgate/tic-lobby/archives/
Re: TIC-Lobby: OOXML: trageti (da' numa-n pianist) !
Dan Matei wrote: Dragilor Ma iertati, dar eu sunt ardelean si pricep mai incet (daca pricep... ceea ce nu-i sigur). Poate cineva sa-mi explice lent si simplu: Bună ziua, Încerc să vă explic eu, punctual - cel puţin răspunsul la câteva întrebări: ;-) 1. Cine baga pe git cuiva OOXML ? Microsoft ni-l bagă pe gât tuturor, prin poziţia lor de monpol de facto pe piaţă. Este situaţia în care trimiţi un CV unui angajator, în format OpenDocument (standard ISO în vigoare !) şi ţi se răspunde „n-aţi putea să ne trimiteţi un fişier Word „normal” ?” 2. Ce interese comerciale majoare se joaca aici ? Care-i miza comerciala ? Miza comercială este ca Microsoft să vândă mai puţine licenţe de MS Office. Miza comercială este ca un utilizator să poată deschide acelaşi fişier X (OpenDocument), în EXACT aceleaşi condiţii, cu un program gratuit şi cu unul care costă 700 EUR. Câţi manageri vor alege software-ul care costă ? Miza comercială este ca, odată eliberaţi din capcana fişierelor care nu se pot deschide decât cu aplicaţia Y, utilizatorii să aibă posibilitatea să ALEAGĂ între Windows şi orice altceva (Linux, în particular). Adică SÅ SCHIMBE OMNIPREZENTUL SISTEM DE OPERARE. FOREVER. Miza comercială este ca alte companii să dezvolte software mai bun, mai „deştept” decât cel Microsoft, care să manipuleze liber aceleaşi fişiere (informaţia primară). Miza comercială este că nu depinzi de Microsoft pentru nici o informaţie de suport tehnic, eventuale patente software (şi costuri asociate) şi nici nu ţi-e teamă că mâine vor schimba formatul de fişier (sau obiectele binare inserate) după bunul lor plac. Discuţia, va să zică, este despre a fi sau a nu fi 100% stăpân pe propria ta informaţie. A fi sau a nu fi LIBER. 2. Fata de situatia anterioara (in care aveam doar documente Office binare), situatia de acum (cind putem avea documente Office in XMl + obiecte binare) ce ce este mai proasta ? Cu alte cuvinte: cine pierde din adoptarea standardului OOXML ? Pierde cine nu poate implementa în software-ul propriu o specificaţie 100% liberă, neafectată de toate micile „găselniţe” binare, nedocumentate (necuprinse în standard), pe care Microsoft le-a presărat intenţionat pe acolo. Pierde cine trebuie să creeze în continuare software de spreadsheet care încurcă anii bisecţi din calendar şi pretinde că 2+2=5, doar de dragul compatibilităţii cu străvechile bug-uri Excel... 3. Cine a zis ca ori OOXML ori ODF ? Adica, de ce ar fi un fan ODF impotriva adoptarii OOXML ? Pentru ca este păgubos şi derutant pentru toată lumea să ai două standarde paralele referitoare la acelaşi subiect, mai ales când unul dintre ele este conceput prost sau rău-intenţionat. Asadar: cui a facut rau CT 210 votind pentru adoptarea OOXML ? Si, de ce a iesit atita zbucium in jurul OOXML ? Daca nu era propus de MS iesea la fel ? Nu a făcut rău, neapărat, că a votat cum a votat, dar toţi cei pe care această decizie îi afectează trebuiau informaţi corect şi întrebaţi, într-o dezbatere publică prealabilă. Asta nu era respobsabilitatea CT210, dar s-a „mers pe burtă”, în cel mai dulce stil românesc. Un standard prost merită combătut, indiferent de cine este propus. PS. Raspund aici d-lui Baltac (desi intrebarea m-a mirat)... Membrii CT210 sunt: 1. Institutul de Lingvistica 2. ARIES 3. CIMEC - Institutul de Memorie Culturala 4. IBM Romania 5. Institutul Bancar Roman 6. Magic Fox Media 7. MCTI 8. Microsoft Romania 9. Prosoft 10. S T 11. Softwin 12. Universitatea Bucuresti (Catedra de Limbi Slavice). Asadar sectorul necomercial e destul de tare reprezentat. E limpede ca am avut interese comerciale ? Nu este neapărat să ai interese comerciale pro-Microsoft. Este suficient să fii o persoană mai conservatoare, formată, în studenţie, la şcoala Windows-urilor piratate. Sau vreun profesor naiv, rupt de realitatea comercială a momentului, care nu mai ştie demult cum merg interesele în industria software. Sau vreunul care se lasâ vrăjit de maşina de marketing a Microsoft („Where do you want to go today ?”). Sau vreo instituţie care a investit mulţi bani în software Microsoft, pe care ezită, fireşte, să-l schimbe. Sau vreo bancă care are un site „formidabil implementat” de vreun consultant - din acela care nu poate fi văzut decăt cu Internet Explorer, c-aşa-i în tenis - şi un preşedinte care ştie că îşi va pierde scaunul dacă se află că a făcut o investiţie greşită, limitativă... Sau vreo firmă „de fiţe prin reviste”, care trăieşte din vânzarea de laptopuri brand name, cu Windows şi MSOffice preinstalate, la elefanţi de stat. Sau... Cu stimă, Răzvan Pentru a renunta la abonament trimiteti un mail catre [EMAIL PROTECTED] incluzind in corpul mesajului: unsubscribe tic-lobby adresa_email. Pagina web a listei se afla la http://beta.agora.ro/agora-bin/lwgate/TIC-LOBBY/ Arhiva se afla la http://beta.agora.ro/agora-bin/lwgate/tic-lobby/archives/
