Principiile de piata aici sunt foarte active si sunt impregnate in
mintea tuturora.
Foarte rar ca cineva sa "dea tsapa" Motivul este simplu : ca sa faci
bani ai nevoie de clienti care sa cumpere din nou si din nou.
Numai mexicanii (aici) si probabil tsiganii (acolo) pun taraba la coltul
strazii, vand ce si cat pot, si dupa acea nu ii mai vezi.
Telefonul fara fir, merge al dracului de bine, si se afla repede unde
este hotul de la care nu mai cumperi a doua oara, si unde este serviciu
bun la care te duci cu incredere ca nu te fura sau incearca sa te
pacaleasca.
De exemlu eu sunt client de peste 20-25 de ani la atelierul de reparatii
de masini, la magazinul si atelierul de cauciucuri pentru masina, la
cam toate.
Cand ai o problema stii unde sa te duci cu incredere. La fel este si in
domeniul turismului, speri sa vina clientul si data viitoare.
Am stat la Mamaia o vara intreaga in 1963 cand era in constructie, stiam
toate hotelurile, si toate locurile.
Dan G
On 2/3/2012 9:33 PM, Cristian Ioan wrote:
La noi, acelasi “pattern”se regasest in turism: pe care ii prindem, ii
ardem!
Nu e vorba aici de stat social, ci de bun-simt, de eficienta.
Din cauza asta, de cinci ani litoralul romanesc pierde turisti in
favoarea celui bulgar (nu vorbesc de Turcia si Grecia, care dispun de
alte conditii geografice si de clima).
Bulgarii au inteles ca este bine sa ofere serviii bune la preturi
joase, prfitul este scazut, dar numarul de turisti, foarte mare.
La noi este exact invers, serviciile sunt scumpe si proaste.
Mamai a ajuns o statiune de fitze, pe cei care se duc acolo nu ii
deranjeaza nici preturile ridicate, nici serviciile sub-standard,
esential este sa se afiseze, mia exact sa is exhibe lantul gros de
aur, masina si pitipoanca ...
*From:* dan G <mailto:[email protected]>
*Sent:* Friday, February 03, 2012 8:00 AM
*Subject:* Re: TVA LA ALIMENTE?
Nu prea este comunist, este echitabil!
Nu este normal sa vina unu' sa iti ceara de mancare si tu sa il
santajezi cerandu-i ceasul de la mana pentru un coltuc de paine..
Principiul este ca fiecare sa plateasca o portie echitabila. Ala bogat
care isi cumpara lucruri scumpe plateste mai mult decat ala saracu'
care dor isi cumpara minimum de mancare.
