> Eu ca nespecialist, va las pe domnia voastra sa intelegeti ce doriti > sau ce va convine.
E si normal ca "ma lasati", ca doar n'aveti nici o putere sa ma constrangeti la ceva. :-) > Tot ca nespecialist, eu iau de bun ce vad intr-o carte sau pe pagina Mi-e clar. Si e normal sa fie asa. Nu facui altceva decat sa atrag atentia ca, luat la "bani marunti", subiectul e abordat mult mai nuantat si cu mult... conditional-optativ in lucrarile de specialitate (in spetza: de autorii cerce- tatori pe santierele respective sau sefi ai siturilor), decat in textele de sinteza si de popularizare. Literatura de popularizare generalizeaza prea mult si pune accentele altfel. Din pacate, face mereu din tzantzar armasar si din armasar tzantzar. (Imaginea-i mult mai complexa si pentru siturile pomenite: impactul slav, gotic, sarmat etc. e urias.) Insa un lucru ar trebui sa fie clar si pentru noi, ageamiii, consumatori in special de texte de popularizare: ce se sustine pentru secolele 3-10 se bazeaza in primul rand pe interpre- tarea unor obiecte gasite in necropole, ceramica, unelte, obiecte ornamentale si de cult, tipologie/design. Or, acestea, e tare greu de stabilit la populatiile rurale, pastorale, ce-i creatie proprie si ce-i de "import" sau imitatie, daca nu sunt semne suplimentare pt coroborare. Slaba consolare pentru continuatorismul romanesc e ca nici la Sud de Dunare dovezile nu-s mai palpabile. "Doar" atata ca la Sud de Dunare, intre 276 si circa 560 sau 600, a mai fost un ragaz marisor (si inca cu cetatenie romana post-Caracalla) pentru romanizarea substraturilor autohtone. In rest, exista numai... mazare, viezure, manz, murg, mo$, cioc, bunget, barza etc. & vesti de la Teofilact, Kedrenos, Kekaumenos si notarul P (Pósa?) anonim al regelui Béla (al II-lea? al III-lea?) cu povestea despre Menumorout, Glad, Gelou, Ohtum. Celelalte vesti sunt mai tarzii (Bolohovenii, Terra Bissenorum et Blacorum, dupa care Litovoi, Ioan, Farcas, Seneslav, "Bezaramban" - dar astia-s dupa 1200). Ata ete. :-) > de web a unei institutii de invatamant care se ocupa de "istorie" si > unde semneaza niste cadre universitare. Foarte bine. Eu n'am facut decat sa va recomand sa cititi si din cele publicate de "sursele primare" (e.g. Condurachi, Daicoviciu, Ligia Bârzu, D. Protase si tare multi altii). > Si daca acolo scrie: CONTUNUITATE si latinitate, imi este suficient. Desigur, hranitoare sunt si glucidele, proteinele, lipidele, vitaminele si sarurile minerale in stare primara. > Cand "Academia Româna" o sa "decreteze" ca am invatat latina si ne-am > format ca popor in .... Bavaria ... > o sa stau sa ma gandesc daca nu cumva s-a rasturnat carul cu bere in > ograda lor si daca o sa constat ca nu, o s-o iau de buna ! O iau ca p'o $arja amicala. > Cum am spus ca exista o TEORIE, (verificati lista) emigratia "unita" in > cuget si simtire, a luat foc. Toate-s teorii. Teoria tzine pana cand vlahimea scoate capu de la cutie sub fratii Asanesti. Pana la in epoca lor, numai speculatii se pot face despre ariile de raspandire si densitatea populatiei romanesti de pe tot cuprinsul Europei de Est. Speculatii intrucat pana si in sisteme un pic mai riguroase cu hartzogaria administratiei (de pilda Ungaria) ordinea incepe sa creasca abia dupa invazia mongola. (Iar in invazia mongola a pierit arhiva ce se afla in centrul voievodatului Transilvania: la Alba Iulia.) Asta-i situatia cand un neam se afla in asa stadiu de civilizatie (in cazul Straromanilor fu o involutie fatza de cum fusese pe vremea stramosilor lor pana la Iustinian), incat nu stie sa lase cateva randuri "acilea zace Sucã a' lu' Smucitu'"... > Atata timp cat nu aveti nici izvoare istorice, nici probe arheologice > referitore la ce se intampla la Nord de Dunare, bunul simt si ratiunea > va Common sense nu-i traductibil 100% prin bun simtz; common sense e mai degraba simtzul practic. Bun simtz e nitel altceva si ajuta de pilda la a nu o lua pe aratura cu retorica nepotrivita cand nu convine opinia preopinentului. > Imi cer scuze ca intr-un mesaj anterior, luat de ...val, am scris ca > bascii sunt latinoizi. Am vazut. Si fu clar din capul locului. g
