Nu cred ca poate fi pus in discutie daca "abia acum s-a trezit" Cristian
Pirvulescu. Inteleg reactia dvs., dar cred ca sinteti nedrept la adresa lui.
(Eu am pus doar un citat din materialul lui din ultimul numar 22 din luna
aprilie.)
Ilustrez cu citeva citate ale lui Cristian Pirvulescu din ultimii ani.
De asemenea, ar trebui sa avem in vedere faptul ca Cristian Pirvulescu este
presedintele Asociatiei Pro Democratia, cu aceasta ocazie am citit istoricul de
pe site-ul asociatiei.
www.apd.ro
Alin Cristea
Experientele acumulate in cei 15 ani de politica postcomunista au redus
capacitatea partidelor de a manipula optiunile alegatorilor. Receptind
semnalele politice, dincolo de controlul conjunctural si intotdeauna
contraproductiv al mass-media sau de dezechilibrul politic artificial,
alegatorii si-au inteles rolul. Pina acum spectatori ai jocului electoral,
alegatorii se mobilizeaza nu in favoarea unui partid sau a altuia, ci ca
arbitri. De aceea, proba programelor devine un fundal al confruntarii
personalizate. [
] Autentice catch all programs, abordarile celor doua
formatiuni politice importante ce isi disputa guvernarea par doar fundalul unei
campanii, ultima pentru douazeci de ani, in care personalizarea datorata
candidatilor la Presedintie mai este posibila. Poate ca in 2008, intr-un alt
context politic, vom asista la o reala disputa intre viziuni si programe, iar
nu doar la depasirea formala a unor probe obligatorii. (22, Nr. 764, 26
octombrie 1 noiembrie 2004)
Credem ca frauda electorala in Romania poate sa varieze intre 2 si 5%, in
functie de gradul de organizare. Neavind suficient de multi observatori si, mai
ales, neputind urmari masinile care se deplaseaza pe strazile patriei, nu putem
face nici un fel de apreciere. Dar am constatat multe lucruri care nu aveau cum
sa se intimple, daca alegerile ar fi fost organizate corect. De aceea noi
consideram ca avem de-a face cu rezultate in marja de frauda si ca aceasta
situatie se datoreaza legislatiei romanesti, responsabili fiind politicienii
care au acceptat in mod iresponsabil acest tip de reglementari. (22, Nr. 769,
20 noiembrie 6 decembrie 2004)
Oriunde in lume, statul de drept si societatea civila sint cele doua fatete
ale democratiei. Societatea civila romaneasca nu este inca pe deplin
structurata cita vreme statul de drept nu devine functional. Ca forma de
asociere a indivizilor in afara si de multe ori contra institutiilor statului,
societatea civila se revendica de la libertatile si drepturile ce rezulta din
asumarea constienta si activa a calitatii de cetatean. Pe de alta parte, statul
de drept se defineste prin domnia legii, altfel spus, printr-un sistem de norma
juridice stabile si impartasite de grupurile interesate. De aceea, libera
asociere si drepturile omului, alaturi de principiul ierarhizarii normelor si
al independentei justitiei creeaza un binom intre statul de drept si societatea
civila. Intr-un stat de drept, cetatenia reprezinta limita dincolo de care
detinatorii pozitiilor de putere nu pot sa atenteze la drepturile cetatenilor
fara a conduce astfel, ca reactie de aparare, la nesupunerea sau
revolta acestora. Or, tocmai cetatenia cu dimensiunea sa participativa este,
daca nu ocultata, in orice caz marginalizata in Romania. Inchise in spatiul
strimt al politicii parlamentare, partidele politice au contribuit la
transformarea politicii intr-o disputa indepartata, viscerala sau mult prea
tehnica. Generalizarea practicilor democratice la nivelul tuturor segmentelor
sociale si intarirea cetateniei sint elementele esentiale ale unei societati
juste, dar ele se cer dublate de o justitie puternica si independenta, fara de
care statul de drept ramine o utopie, iar societatea civila o forma fara fond.
(Cultura, Nr. 9 (50), 9-15 martie 2005)
O republica prezidentiala este foarte riscanta, intrucit ar putea inregistra
derapaje autoritariste, cum s-a intimplat deja in Rusia sau Belarus. [
] In
Romania este mult mai potrivita o republica parlamentara, dar o asemenea
solutie nu este posibila decit printr-un acord intre partide. (Nr. 812, 27
septembrie 3 octombrie 2005)
Politica romaneasca are doua fete: una intoarsa spre Occident, mimetica,
docila, conventionala, si alta scaldata in reflexele Orientului, intoarsa spre
sine, autohtonista, impulsiva, contradictorie. Fracturii dintre multiplele
Romanii dintre Romania bucuresteana si cea a provinciei, dintre Romania reala
si cea formala, dintre Romania rurala sau cea urbana, dintre Romania bogata si
cea saraca i se adauga ruptura dintre politica din vocatie, inradacinata in
credinte, si politica pragmatica, improvizata si lucrativa. In cazul in care
conflictul dintre cele doua politici ar fi unul intre partide sau grupari
sociale tot ar fi bine, dar el traverseaza partidele, impartindu-le intre cei
citiva care cred ca valorile sint generatoare de actiuni politice si cei multi
ce vor doar pozitii pentru a-si imparti resursele. [
] Aflate in plina deriva
doctrinara partidele romanesti ar putea iesi la liman o data cu aderarea la
Uniunea Europeana. Sub influenta grupurilor politice
europene identitatea doctrinara si actiunea politica ar deveni mai clare.
Altfel, criza generalizata a partidelor va afecta, inevitabil, intreaga
societate romaneasca. (Le Monde diplomatique, Editia in limba romana, Nr. 3,
iunie 2006)
Politica sondajelor ia locul politicii autentice. Politica se ghideaza prea
mult dupa sondaje. Or, acestea nu dau decit o situatie a opiniilor (cum le
spune su numele), nu a convingerilor. Democratia sondajelor este foarte
periculoasa in raport cu democratia reala. Nu inseamna ca sondajele sint un
instrument pe care politicienii nu trebuie sa-l ia in discutie. Cu siguranta
sondajele isi au rolul lor, care insa nu trebuie supraevaluat. De multe ori,
lipsa de perspective si de proiecte din politica romaneasca se datoreaza
acestui contextualism impus de sondaje. Astazi, asteptarile sint cutare si deci
politicile, pe care le propunem, sau raspunsul public trebuie sa fie cutare.
Exista discontinuitate si foarte multa improvizatie. Pe de alta parte, nici
publicul n-a fost format in sprijinul unei politici cit de cit coerente, pentru
ca a lipsit educatia, in sensul politicii. Politica a fost permanent privita ca
o activitate suspecta, corupta si deloc onorabila. Oamenii au avut
rezerve. Societatea nu a incercat sa inteleaga si n-a fost informata despre
functionarea institutiilor. Asa apare fractura dintre spatiul politic si
societate, pe care politicienii n-o pot rezolva decit prin capacitatea lor de
comunicare. Fiind o fractura foarte mare, ei improvizeaza, raspunzind unor
asteptari de moment, nestructurate. Eu cred ca nu avem politicieni de viziune
si pentru ca scena politica, pe care am avut-o, n-a facut posibila aparitia
lor. (Dilema veche, Nr. 125, 17-23 iunie 2006)
Mircea POPESCU <[EMAIL PROTECTED]> wrote:
> Cristian Pirvulescu:
> Nu punerea in aplicare, ci simpla colportare a zvonului
Dar abia acum v-ati trezit, domnule Pirvulescu?
Colportarea zvonurilor despre parlamentari corupti, dar nedovediti si
incitarea impotriva institutiei Parlamentului, comisa de presedintia
Romaniei cu efecte destabilizatoare la nivelul intregii societati si a
dezbinarii romanilor, nu v-au oripilat pana acum, nu v-au trezit
repulsia impotriva incalcarii principiilor separarii puterilor intr-un
stat de drept si nu v-au indemnat la o atitudinea "justitiara"?
Faceti cum va dicteaza constiinta, dar dece incercati sa manipulati
tocmai in acest moment, plasandu-va pe pozitia de heruvim neprihanit?
Mircea Popescu
---------------------------------
Ahhh...imagining that irresistible "new car" smell?
Check outnew cars at Yahoo! Autos.
