[protest-ro] Tratatul de Pace de la Trianon � Izb�nda deplin� a drept��ii
Tratatul de Pace de la Trianon Izbânda deplinã a dreptãþii La 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, cetatea primei uniri fãurite de Mihai Viteazul, Marea Adunare Naþionalã a românilor din spaþiul intracarpatic proclama, în deplinã unanimitate, Unirea Transilvaniei cu România. În ziua de 1 Decembrie 1918 se materializa un ideal, se încheia un lung drum, marcat de lupte ºi jertfe, se desãvârºea un proces istoric legic. Aºa cum scria N. Iorga, Pentru noi Unirea din 1918 e o necesitate istoricã ajunsã la recunoaºtere ºi e o suferinþã mângâiatã. ªi, astfel, avem dreptul de a crede acest fapt definitiv ºi etern. Decizia democraticã luatã pe cale plebiscitarã de românii strânºi la Alba Iulia trebuia confirmatã pe plan internaþional, fapt petrecut la Conferinþa de Pace de la Paris, din 1919-1920. Încã înainte de începerea dezbaterilor tratatului de pace cu Ungaria ºi, mai ales, pe timpul acestora, Budapesta a declanºat o puternicã acþiune diplomaticã ºi propagandisticã, precumpãnitor antiromâneascã. Ungaria contesta existenþa vreunei probleme naþionale pe fostul teritoriu ungar; vântura teza prezenþei prioritare a ungurilor în Transilvania; susþinea necesitatea menþinerii integritãþi Ungariei aºa-zis milenare; vorbea de închipuitul rol civilizator al ungurilor în zona noastrã geograficã. Ca de obicei, argumentaþia Ungariei era clãditã pe falsificarea grosolanã a tuturor realitãþilor istorice, demografice, etnografice, statistice etc., pe dezinformare ºi teorii pseudoºtiinþifice. Contele Apponyi Albert, ºeful delegaþiei ungare la Conferinþa Pãcii, acuza, chiar, România, Iugoslavia ºi Cehoslovacia de imperialism, pentru cã, în virtutea principiului naþionalitãþilor, þãrile în cauzã ar fi ocupat pãrþi din teritoriul milenar al Ungariei! La atari absurditãþi, rãspunsul României a fost ferm. În octombrie1919, într-o scrisoare adresatã Conferinþei de Pace se arãta: Noi nu dorim sã luãm bunurile altuia. Noi am dori, dimpotrivã, sã avem cât mai puþini alogeni pe teritoriul României unite. Dacã însã cruzimea destinului consecinþã fatalã a situaþiei noastre geografice ºi a trecutului nostru istoric determinat de luptele de cucerire ale oligarhiei feudale care ne înconjura a smuls, fâºie cu fâºie, bucãþi întregi din România, noi avem azi datoria de a pune în miºcare toate forþele noastre pentru a salva ºi menþine cât mai mulþi români în patria mumã. Cum plenipotenþiarii unguri ºi propaganda budapestanã continuau sã conteste realitãþile, fãcând, mai ales, mare caz de inventata superioritate culturalã maghiarã, în februarie 1920, România a înaintat Conferinþei de Pace un memoriu menit sã demaºte falsurile ungureºti. Pe baza unor solide argumente istorice, demografice, statistice º.a. în memoriu erau combãtute diversiunile ºi mistificãrile ungariste. Printre altele, în memoriu se remarca: Menþinerea integritãþii teritoriale a Ungariei nu ar însemna decât menþinerea imperialismului ungar, menþinerea acestui spirit de hegemonie care se manifestã încã astãzi ºi care merge atât de departe, încât, în rãspunsul ei la condiþiile de pace, delegaþia ungarã nu se poate abþine de a acorda naþiunilor nemaghiare ala Ungariei calificativul insultãtor de rase de culturã inferioarã . Conferinþa Pãcii a studiat atât documentaþiile prezentate de Ungaria a cãrei delegaþie, cuprinzând peste 70 de persoane, a înaintat Conferinþei 40 de note ºi memorii - , cât ºi memoriile României, Iugoslaviei, Cehoslovaciei. În plus, a organizat în Transilvania o cercetare etno-demograficã cu scopul stabilirii cât mai exacte a traseului frontierei româno-ungare. Formatã din opt experþi (André Tardieu ºi J. Larouche, reprezentând Franþa; Clive Day ºi Charles Seymour, specialiºti americani; E. Crowe ºi A. W. Leeper din partea Angliei; G. de Martino ºi contele Vannutelli-Rey, din partea Italiei), comisia a preluat recomandãrile expuse anterior cãtre: Comitetul de Studii Francez (condus de André Tardieu ºi Emmanuel de Martonne), Departamentul pentru Informaþii Politice al Foreign Office (având în frunte pe Sir William Tyrrel), Comisia Americanã Inquiry. Fixarea graniþei româno-ungare nu a fost, aºadar, un act arbitrar, cum pretinde, cu rea-credinþã, propaganda ungaristã, revanºard-revizionistã, antiromâneascã. Mai mult, se poate afirma cã delimitarea frontierei cu ungaria a dezavantajat România. Fapt sesizat, de altfel, de Milton G. Lehrer, avizat cunoscãtor al problematicii în cauzã, care scria: Dacã în 1920 s-a comis o nedreoptate nu ungurii au sã se plângã de ea, ci românii, cãci dincolo de frontiera politicã au fost lãsate în teritoriul unguresc multe insule de români. Sfidând evidenþele, Budapesta se crampona de ideea menþinerii integritãþii teritoriale a Ungariei, chipurile milenarã. Deºi pretinsa integritate dispãruse o datã cu revoluþiile de eliberare naþionalã, din toamna anului 1918, atunci când românii ºi slavii asupriþi
[protest-ro] misiunea istorica a ungariei?
Misiunea istoricã a Ungariei? Menirea poporului maghiar de apãrãtor al lumii creºtine de invazia Semilunei este una dintre ideile cel mai des revendicate în scrierile de orice fel maghiare, cu atât mai mult cu cât ei fac din aceastã misiune istoricã, predestinatã, un monopol. Mândria de a-ºi fi asumat o aºa sarcinã ingratã constituie unul din temeiurile principale ale existenþei lor politice. Revendicare exclusivã, ea corespunde atât de puþin cu realitatea faptelor! A trebuit sã vinã obiectivitatea istoricilor apuseni pentru a restabili în aceastã privinþã adevãrul. Un istoric francez care a judecat cu multã claritate problema afirma la un moment dat: Ne ocupãm prea mult de luptele sterile ale Franþei ºi Angliei în secolul al XIV-lea ºi al XV-lea. Ceea ce importã istoriei europene e împotrivirea în contra turcilor a grecilor, sârbilor, a muntenilor, moldovenilor, a ungurilor, a ruºilor, în fine, din veacul al XIII-lea pânã în al XVI-lea; mulþumitã sacrificiului balcanicilor ºi al slavilor din rãsãrit, civilizaþia occidentalã a putut continua ºi de aceasta Germanii, Italienii, Francezii etc. nu-ºi dau seama îndeajuns. Ideea misiunii istorice exclusive a poporului maghiar are o altã origine. Ea apare mai bine accentuatã din momentul în care pãtrunde ºi se dezvoltã ºi în aceastã parte a Europei conºtiinþa naþionalitãþii; odatã ce se contureazã opinii pesimiste asupra destinelor viitoare ale poporului maghiar apare ºi ideea misiunii sale istorice. Încã din secolul al XIX-lea marele scriitor german Herder a afirmat despre maghiari: Singurul popor de aceastã origine(fino-ugricã) care a intrat în rândul cuceritorilor sunt ungurii sau maghiarii Ei sunt acum, printre slavi, germani, valahi ºi alte popoare, cea mai micã parte a locuitorilor þãrii, iar în câteva secole nu se va mai gãsi poate nici o urmã a limbii lor. Asemenea observaþii nu puteau trecute uºor cu vederea ºi s-au întipãrit profund în conºtiinþa acestui popor izolat, puþin la numãr, dacã ne mãrginim numai la elementele cu adevãrat maghiare. Ludwig Spohr, profesor la Universitatea din Berlin, detalia în lucrarea sa privind Temeiurile spirituale ale naþionalismului în Ungaria : un popor care se ºtie puþin la numãr ºi ca rasã, fãrã altã rasã înruditã în Europa, se simte ameninþat; nu cã aceastã conºtiinþã ar rezulta numai din împrejurãri recente; teama de pierdere a substanþei poporului afalt în descreºtere a îndemnat la imperialismul naþional sub forma maghiarizãrii. Spaþiul actual al statului aminteºte ºi mai aspru aceastã durã realitate, cã poporul maghiar este puþin la numãr. Simbolul oricãrei activitãþi publice ºi private este cuprins într-un singur cuvânt: revizionism. Dacã însã intrãm mai adânc în analiza acestui termen, constatãm cã revizionismul nu reprezintã numai un program el priveºte toate temeiurile alcãtuirii sale de stat sau de popor . Cum s-a pus în aplicare programul anticipat de profesorul amintit este uºor de observat: în primul rând prin dovedirea cu orice preþ cã poporul maghiar este cel mai vechi ºi mai numeros din regiunea pe care o locuieºte. Nefiind suficient însã principiul naþionalitãþilor pentru a întemeia întreaga stãpânire a maghiarimii ºi a-i asigura viitorul la care aspirã, s-au cãutat în altã parte fundamentele alcãtuirii sale ca stat; astfel s-a ajuns la ideea unei misiuni pe care numai poporul maghiar ar fi putut-o îndeplini în aceastã parte a Europei. Prima metodã: dovedirea vechimii ºi a superioritãþii numerice. Formularea vestitei teorii a unei imigraþii în masã a poporului român în Ungaria nu a avut succesul garantat, mai ales în condiþiile în care puternice argumente istorice, demografice ºi toponimice i-au demonstrat lipsa de adevãr. Dupã statistica maghiarã din 1920 se aflau în Ungaria de la Trianon 6.722.215 maghiari; zece ani mai târziu, numãrul lor a sporit la 8.001.112, deci cu aproape 20%. În acelaºi timp, numãrul nemaghiarilor a scãzut de la 816.203 la 634.384, deci cu mai mult de 28%. Straniu rezultat al statisticii oficiale, care ne trimite la concluzia cã este vorba de cifre mult exagerate care nu corespund realitãþii. Dacã avem în vedere cã de ceva vreme Ungaria se afla din punctul de vedere al progresului demografic într-o perioadã de cvasi-stagnare, mânuirea abilã a statisticilor nu a putut scãpa atenþiei analiºtilor strãini. Trebuia un alt temei pentru a-ºi afirma aspiraþiile politice, pentru a-ºi lãmuri pretenþiile de realizare a acestor aspiraþii în faþa Europei. Elementele care s-au constituit pãrþi ale teoriei istorice ºi politice legate de misiunea istoricã a maghiarilor au fost trei: 1) doctrina Coroanei Sf. ªtefan, care se aflã la fundamentul însuºi al existenþei regatului maghiar; 2) afirmarea tradiþiei Ungariei milenare, singura care a putut dãinui în aceste locuri ºi singura care a putut aduce aici o liniºte ºi o pace europeanã; 3) ideea cã regatul maghiar a însemnat pentru minoritãþi un regim
[protest-ro] cimitirul din tomesti
Cimitirul din Tomeºti Pe Valea Oltului, spre izvoare, în frumosul peisaj al Ciucului, casele au adesea cruci pe coama acoperiºului. Pe dealuri se înalþã biserici izolate. Poposim în satul Tomeºti (comuna Cârþa). În hotarul aºezãrii, pe un dâmb din afara vetrei construite, dãinuie resturile unei biserici medievale. A fost pãrãsitã în 1775, iar parte din materialele de construcþie din acest vechi lãcaº au fost utilizate la edificarea noii biserici parohiale romano-catolice, ridicatã, conform unei inscripþii, în 1778. Clopotul vechii biserici, datând din 1495, a fost adus la noul lãcaº. La prima investigare fãcutã de noi în 22 aprilie 1983, cu prilejul cercetãrii de teren a arhitecturii de lemn din judeþul Harghita, am putut remarca structura turnului de piatrã, contraforturile în trepte, dispuse oblic, ferestrele în arc frânt de la ultimul nivel ºi lãcaºurile bârnelor ce separau nivelele turnului (în unele din acestea se mai pãstrau chiar crâmpeie de grinzi). Terenul din jurul fostei biserici, neîmprejmuit, era înþesat de morminte. Localnici, buni cunoscãtori ai limbii române, ne-au spus cã cimitirul era încã folosit de multe familii, care din strãbuni îºi ºtiau locul de veci acolo. Tot ei ne-au spus cã în cursul timpului, din resturile vechii biserici s-au recuperat materialele folosite la ridicarea caselor ungurilor. În puzderia de cruci, cele mai multe erau din piatrã, puþine din lemn, iar cele mau recente din fier. Aici odihnesc Am revenit la Tomeºti, dupã 12 ani (25 septembrie 1995), cu intenþia de a lãrgi observaþiile asupra monumentului ºi cimitirului. Un gard înalt, din sârmã, înconjura dâmbul, iar porþile erau lãcãtuite. Mormintele erau îngrijite. Sporiserã crucile de fier, se împuþinaserã cele de piatrã ºi dispãruserã cele din lemn. Moviliþe joase indicau vechi morminte rãmase fãrã cruci. Cimitirul de aici a fost ºi este folosit de români, unii care, poate ºi-au uitat limba, dar rãmãseserã credincioºi confesiunii în care se nãscuserã (cele mai recente îngropãri erau din 1992). Am cercetat antroponimic (studiul numelor proprii) crucile din cimitir ºi am grupat numele dupã provenienþã. În timp ce notam, douã persoane de sex feminin s-au apropiat ºi mi-au reproºat cu asprime cã am intrat în cimitir. Dupã câteva minute s-au liniºtit, iar una dintre ele, cu un chip frumos ºi senin, vorbind perfect româneºte, mi-a mãrturisit cã ºi neamul ei era îngropat acolo. Am înþeles cã intervenþia lor nu fusese întâmplãtoare; primiserã indicaþii sã pãzeascã cimitirul de ochii specialiºtilor. Aºadar, citind inscripþiile de pe cruci, am aflat cã itt nyugszik (aici odihneºte), în beke poroira (veºnicã pomenire): Olah Istvan (1840-1887), Olah Tudor (sec. XIX), Olah Mihaly (1871-1936), Olah Gabor (1904-1989), Olah Borbat (1960, probabil anul morþii), Olah Erzebet (1985-1989). Având la origine numele (antroponimicul gentilic) Boer, crucile îi strãjuie pe : Janos (1901-1985), Marton (1909-1985), Ferenþ (1945-1985), încã doi Boer ale cãror prenume nu se mai pot citi. Cu numele de ªandor sunt amintiþi în cimitir urmãtorii: Borbala (1871-1957), Catarina (1875-1950), Istvan(1877-1946), Ana (1877-1963), Peter (1890), Istvan (1895-1955) ºi alþi trei ªandor, cu date indescifrabile (numele ªandor în onomastica româneascã se regãseºte ºi sub forma ªandru). Antroponimul Demeter (frecvent în onomastica româneascã prin traducerea lui Dumitru ºi a lui Dimitire) a fost purtat, dupã însemnãrile de pe crucile cimitirului din Tomeºti, de: Peter (1870-1938), Ianos (1899-1983), Istvan ºi Peter (fãrã anii de viaþã). Sub numele de Szebeni sunt menþionaþi pe cruci: Istvan (1872-1947), Janos (1924-1979), Miclos (1922-1992), amintind-o acum ºi pe Sabo (provenit din Sava) Ana (1905-1962). Sub antroponimicul Tudor sunt înscriºi pe cruci: Borbala (1890-195?), Istvan (1897-1930), Miclos (1898). Gabor, devenit gentilic, a fost purtat de Peter (mort în 1958), Miclos (1966-1967) ºi de încã un sãtean pe a cãrui cruce nu se mai poate descifra altceva. Antroponimul românesc Crãciun (devenit Karacson) se poate citi pe crucea lui Ferenþ (1883-1947), o altã cruce a cãrei inscripþie nu mai poate fi descifratã complet. Sfârºim pomelnicul de nume citite de pe cruci cu acela de Barabas: Istav (1885-1955), Mihail (1925-1947). Din informaþiile furnizate de localnici în 1983 aflãm cã aici existã tradiþia conform cãreia biserica din Tomeºti a fost distrusã de tãtari cu trei sute de ani în urmã (deci spre finele secolului XVIII), tot de la tãtari trãgându-ºi numele ºi vârful Tãtaru din Munþii Harghitei. În actuala bisericã romano-catolicã am cercetat o listã a preoþilor din localitate, care începe cu 1960. O amintim pentru cã ºi ea face adãugiri la ºiragul antroponimelor româneºti dovezi ale convieþuirii cu secuii ºi ale procesului de asimilare. În listã sunt menþionaþi preoþii Vereº (nume românesc atestat în documente la 1433 ºi la 1614), dar ºi Deak. Acest
[protest-ro] romanii din Timoc si Mangalia
Impresii Romanii de pretutindeni au fost la Mangalia, la inceputul lunii august. A fost bine. Dincolo de nemultumirile sau multumirile unora, de cele vazute, banuite, sau nevazute si, deopotriva, nebanuite, la Mangalia s-au strans multi romani din afara granitelor tarii. Nu voi insista pe aspecte deja relatate, intrucat ideea ce ma anima nu se leaga de numirea domnului Dragu si nici protestul unora vis-a-vis de ea. Nu face obiectul demersului nostru. Ceea ce am remarcat si m-a pus pe ganduri este faptul ca, mai mult ca niciodata, romanii din afara tarii au nevoie de Romania, de a-si pastra limba, traditiile, obiceiurile si, mai ales, credinta. Cetateni ai patriilor adoptive, ei cer sa li se respecte etnicitatea, conform legilor scrise si nescrise ale drepturilor omului, dar in aceasta incercare au nevoie de noi, de sprijin moral si, de ce nu, financia. Nu este nici o rusine sa ceri bani, daca nevoile tale se leaga de pastrarea identitatii etno-lingvistice, culturale si spirituale materne. Este adevart ca romanii din diaspora au nevoi diferite de conationalii ce locuiesc in ariile limitrofe Romaniei. Unii lupta pentru afirmarea constiintei nationale, vor sa faca lobby pentur tara lor, ceilalti pentru a supravietui asimilarii fortate si deznationalizarii. M-am bucurat sa aud ca, in ciuda presiunilor autoritatilor sarbe, care nu-si lasa minoritarii sa-si exprime, in mod liber, identitatea nationala, numarul intelectualilor romani din Serbia s-a majorat simtitor. Am aflat si ca la Drobeta Turnu Severin, Autoritatea Nationala pentur Tineret filiala Mehedinti pregateste o Scoala Romaneasca de Vara (n.n.care se va fi incheiat poate inainte sa public aceste randuri), unde tineri din diaspora sa aiba parte de cursuri de limba, civilizatie si traditie romaneasca, lectii de gramatica, vocalbular, aplicatii practice pentru dezvoltarea fluentei in comunicare. De luat aminte si pentru autoritatile locale din alte judete ale tarii, care pot sa aiba initiative similare, ce nu implica niste costuri exorbitante, dar conteaza atat de mult in planul relatiilor cu romanii din afara granitelor tarii. Si la Arad am remarcat un interes aparte pentru conationalii din proximitate. In aceasta perioada, familii aradene gazduiesc copii din Valea Timocului, iar invatatorii de aici tin zilnic cu micutii timoceni cursuri de scris-citit in limba romana. Trebuie sa-i ajutam! O mare de romani, lipsiti de cele mai elementare drepturi, care n-au un minut de limba romana in scoli, nu aud un cuvant romanesc in biserici, la televiziunea sau radioul public care se receptioneaza in zona. In Voivodina nu-i chiar raiul pe pamnat pentru minoritati, dar cel putin cei peste 35000 de romani (majoritari in vreo 17 localitati) beneficiaza de invatamant in limba materna (in 9 localitati, caci in restul se studiaza facultativ). La Mangalia ar fi trebuit incurajati mai mult, e drept! Totusi, conationalii din Serbia s-au intalnit cu alti dezradacinati, au aflat si de problemele acestora, s-au stabilit contacte, s-au pus bazele unor colaborari, care speram sa se realizeze! Este visul nostru, al intelectualitatii romanesti, sa unim aceste spatii etno-culturale, sa redam romanilor dimprejurul patriei sentimentul ca nu i-am abandonat si ca sprijinirea lor este o prioritate penru noi toti, ca si pentru institutiile statului! __ Do You Yahoo!? Tired of spam? Yahoo! Mail has the best spam protection around http://mail.yahoo.com [Non-text portions of this message have been removed] Yahoo! Groups Sponsor ~-- Help tsunami villages rebuild at GlobalGiving. The real work starts now. http://us.click.yahoo.com/T8WM1C/KbOLAA/E2hLAA/DXOolB/TM ~- Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! Yahoo! Groups Links * To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/ * To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] * Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
Re: [protest-ro] romanii de langa noi - joia mare in Timocul sarbesc
MULTUMESC. romania libera a scris despre romanii din Sebia - Iugoslavia Iugoslavia Documentele iugoslave post-belice referitoare la componenta etnica a federatiei fac distinctie intre romani si vlahi, autoritatile de la Belgrad folosind prima denumire pentru locuitorii de origine romana din Banatul Iugoslav (Voivodina), iar cea de-a doua pentru cei care locuiesc in restul teritoriului si, mai ales, in Serbia de rasarit (Valea Timocului). Potrivit rezultatelor ultimului recensamant, din martie 1991, in Iugoslavia traiesc 38.832 de romani, aproape 2% din populatia Voivodinei, si 17.000 de vlahi, cifra mult inferioara numarului real al apartenentilor etniei romane din tara vecina. Potrivit reprezentantilor autorizati ai minoritatii romane de aici, numai pe Valea Timocului exista cel putin 600.000-700.000 de romani/vlahi. Situatia in cadrul comunitatii romano/vlahe din Serbia de rasarit, de pe Valea Timocului, ramane in continuare dificila, acestia nefiind recunoscuti ca minoritate nationala si, implicit, nebeneficiind de drepturile si libertatile aferente. Pornind de la ideea ca poate fi minoritate doar comunitatea etnica ce are o tara de origine, romanii/vlahii sunt considerati un grup etnic de origine necunoscuta. www.romanialibera.com/resurse/romani.html [articol preluat de la http://moldova.go.ro/fd/populatie/afarafd.htm] Ai scris foarte frumos si ne-ai aratat un Univers aparte ;) Chiar daca azie vineri, sper ca merge - am trimis-o pe alte sase liste ;) EU iti multumesc! :) Codruta -- Let me know, that at least, she will try Then she'll be a true love of mine www.arin.ro Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! - Yahoo! Groups Links To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/ To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] Your use of Yahoo! Groups is subject to the Yahoo! Terms of Service. __ Do You Yahoo!? Tired of spam? Yahoo! Mail has the best spam protection around http://mail.yahoo.com [Non-text portions of this message have been removed] Yahoo! Groups Sponsor ~-- Give underprivileged students the materials they need to learn. Bring education to life by funding a specific classroom project. http://us.click.yahoo.com/4F6XtA/_WnJAA/E2hLAA/DXOolB/TM ~- Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! Yahoo! Groups Links * To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/ * To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] * Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
Re: [protest-ro] romanii de langa noi - joia mare in Timocul sarbesc
e scrisa de mine, cu inspiratie de pe ici pe colo. daca te intereseaza subiectul putem discuta. daca vrei sa preiei mesajul ok, da-l mai departe, poate reusim sa determinam pe cineva sa le acorde atentia meritata alor nostri de langa noi. multumesc Codruta [EMAIL PROTECTED] wrote: Gill, asta e scrisa de tine? sau a aparut in vreun ziar? sau si - si? In caz ca a aparut undeva vrei sa imi spui si mie unde? eventual, sa dai vreun link? Multumesc, Codruta -- Let me know, that at least, she will try Then she'll be a true love of mine www.arin.ro Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! - Yahoo! Groups Links To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/ To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] Your use of Yahoo! Groups is subject to the Yahoo! Terms of Service. - Do you Yahoo!? Yahoo! Sports - Sign up for Fantasy Baseball. [Non-text portions of this message have been removed] Yahoo! Groups Sponsor ~-- DonorsChoose. A simple way to provide underprivileged children resources often lacking in public schools. Fund a student project in NYC/NC today! http://us.click.yahoo.com/5F6XtA/.WnJAA/E2hLAA/DXOolB/TM ~- Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! Yahoo! Groups Links * To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/ * To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] * Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
[protest-ro] repere ale revolutiei din Transilvania - 15 martie 1848
15 Martie 1848 - repere ale Revolutiei din Transilvania Momentele marilor schimbari sunt liantul care pastreaza puternice, strat dupa strat, faliile in care ne regasim pe noi insine, cu mosii si stramosii de un neam si un sange. Revolutia de la 1848 este o asemenea piatra de temelie, una dintre cele mai rezistente, caci isi pastreaza efectele si amintirea vie in cugetarea noastra de astazi. Modelul gandirii popoarelor europene de astazi s-a sistematizat la 1848. Marea revolutie a ideilor, cum o numea istoricul Alexandru Xenopol a maturat spatiul european, a atins spatiul romanesc, culminand pe plaiurile noastre in Transilvania. Dupa izbucnirea revolutiei franceze (1789), miscarile de eliberare nationala au luat amploare in toata Europa. Revolutia de la 1848, fenomen general european, o continuare pe o treapta superioara a revolutiei franceze, a fost pregatita de marile transformari din structura societatii, inaugurand o noua etapa in dezvoltarea lumii moderne. Marile reforme care se produsesera la vremea respectiva in Europa, in domeniul demografic, agrar, industrial, si in cele din urma, social, au dat expresie procesului general de dezvoltare pe cale capitalista. Destinul lumii se naste din ideologii. Revolutia franceza a sistematizat si a aruncat in Europa ideologia/filosofia (preexistenta de altfel) a dreptului natural. Acesta se contrapunea dreptului istoric, oferind o sansa popoarelor asupra elitelor, celor asupriti asupra asupritorilor, si natiunilor asupra imperiilor. Prabusirea conceptului de drept istoric la momentul 18 48 a fost cea mai mare atingere adusa status-quo-ului european din epoca postmoderna. Punctul central al filosofiei dreptului istoric este libertatea individuala. Programul revolutiei de la 1848, de inspiratie liberala, a fost pe placul Europei democratice, mai ales pentru faptul ca viza slabirea Austriei. Popoarele oprimate din Imperiul Habsburgic cehi, slovaci, italieni, croati, romani si maghiari isi revendicau dreptul la libertate nationala si sociala. Repere transilvanene ale Revolutiei de la 1848 La 1848, pentru romanii din Transilvania survenea scadenta unui secol si jumatate de cugetare in sensul definirii nationale moderne. Dupa unirea cu Biserica Romei de la 1700, curentul de gandire proprie s-a polarizat in jurul noii constientizari a romanitatii, latinitatii si continuitatii neamului pe aceste locuri. Noua constiinta s-a maturizat ca o ideologie corectoare de istorie. Dupa cum sublinia Nicolae Balcescu, valul revolutionar european a fost ocazia, nu cauza revolutiei romane, cauzele revolutiei transilvanene fiind cele 18 veacuri de asuprire. Incepand cu sfarsitul secolului al XVIII-lea, in Transilvania miscarea de emancipare in spiritul european initiat de revolutia franceza din 1789 ia amploare la nivel oficial, pentru ca in 1791 sa apara pornind de la teoria lui Inochentie Micu celebrul Supplex Libellus Valachorum. Documentul sustinea vechimea asezarilor romanesti, superioritatea demografica si contributia covarsitoare din punct de vedere financiar si al sarcinilor militare a populatiei romanesti. Izbucnita la Palermo (ianuarie 1848), Paris (22 februarie 1848), Viena (13 martie 1848), Berlin si Budapesta (15 martie 1848), revolutia de la 1848 a cuprins toate provinciile romanesti, cu exceptia Dobrogei si a Basarabiei, care se aflau sub aspra dominatie otomana, respectiv tarista. Agitatiile revolutionare de la Viena si Budapesta s-au resfrant si asupra Transilvaniei, unde in martie 1848 se declanseaza procesul revolutionar. Revolutia din Ardeal a inceput in stransa dependenta de revolutia din Ungaria. Programul celor 12 puncte de la Pesta din 15 martie a cucerit toate spiritele liberale romanesti de partea acestei revolutii. George Baritiu va declara ca ziua de 15 martie a fost cea mai fericita zi din viata sa. Dar peste numai zece zile, la 25 martie, o vointa puternica a despartit pe romanii ardeleni de revolutia ungurilor, si a intemeiat aici ol revolutie paralela, a romanilor. Revolutionarii maghiari nu doreau sa aplice hotararile revolutiei maghiare, de desfiintare a iobagiei in Transilvania, ceea ce a produs o mare agitatie in satele transilvanene. La chemarea fruntasilor romani, se intruneste la Blaj, in 3-5 mai, pe Campia Libertatii o mare adunare nationala care aproba programul revolutiei transilvanene, Petitia Nationala. In document se solicita timp, din motive tactice, romanii jura credinta imparatului habsburgic. Dieta de la Cluj voteaza si ea anexarea Transilvaniei, iar imparatul castiga timp, invrajbind cele doua natiuni, romana si maghiara. Agitatia revolutionara se amplifica in vara anului 1848, ca urmare a starii de asediu si a ciocnirilor ce au loc intre maghiari si romani. In septembrie 1848, la Blaj are loc cea de-atreia adunare nationala la care participa peste 60 de mii de romani, adunare ce adopta o rezolutie impotriva anexarii Transilvaniei la Ungaria.
