[protest-ro] MindBomb - urgent!
Buna, Am nevoie URGENT de cineva de la MindBomb; dat fiind ca nu am cum sa verific cui apartin adresele de e-mail, va rog, daca mi se prezinta cineva, sa fie o persoana cunoscuta de cineva de pe la Alburnus Maior sau alta ONG prietena. Multumesc mult, Codruta -- Let me know, that at least, she will try Then she'll be a true love of mine www.arin.ro [Non-text portions of this message have been removed] Yahoo! Groups Sponsor ~-- Everything you need is one click away. Make Yahoo! your home page now. http://us.click.yahoo.com/AHchtC/4FxNAA/yQLSAA/DXOolB/TM ~- Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! Yahoo! Groups Links * To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/ * To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] * Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
[protest-ro] apropo de homosexuali, BOR si alte cele
Nu vi se pare ciudat ca la marsul asa-zis pentru promovarea familiei samd. au aparut mari si late portrete ale lui Zelea Codreanu? Se dorea ca o prejudecata adanc inradacinata in sufletele romanilor (in special cei mai in varsta) sa fie transformata intr-o miscare politica??? Si inca: nu vi se pare cam ciudata asocierea BOR cu o kestie precum Noua Dreapta??? De fapt, CE mi-e sa pupi poala lui Marx - ce mi-e sa pupi poala lui Nietszche? da' uneori nu-i rau sa stii cu cine ai de a face... Apropo: sunt si eu curioasa: se va finanta de la BUGET construirea Catedralei MN pentru ca sa aiba unde se aduna membrii unui partid politic? ??? Codruta -- Let me know, that at least, she will try Then she'll be a true love of mine www.arin.ro [Non-text portions of this message have been removed] Yahoo! Groups Sponsor ~-- Protect your PC from spy ware with award winning anti spy technology. It's free. http://us.click.yahoo.com/97bhrC/LGxNAA/yQLSAA/DXOolB/TM ~- Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! Yahoo! Groups Links * To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/ * To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] * Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
[protest-ro] Tratatul de Pace de la Trianon � Izb�nda deplin� a drept��ii
Tratatul de Pace de la Trianon Izbânda deplinã a dreptãþii La 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, cetatea primei uniri fãurite de Mihai Viteazul, Marea Adunare Naþionalã a românilor din spaþiul intracarpatic proclama, în deplinã unanimitate, Unirea Transilvaniei cu România. În ziua de 1 Decembrie 1918 se materializa un ideal, se încheia un lung drum, marcat de lupte ºi jertfe, se desãvârºea un proces istoric legic. Aºa cum scria N. Iorga, Pentru noi Unirea din 1918 e o necesitate istoricã ajunsã la recunoaºtere ºi e o suferinþã mângâiatã. ªi, astfel, avem dreptul de a crede acest fapt definitiv ºi etern. Decizia democraticã luatã pe cale plebiscitarã de românii strânºi la Alba Iulia trebuia confirmatã pe plan internaþional, fapt petrecut la Conferinþa de Pace de la Paris, din 1919-1920. Încã înainte de începerea dezbaterilor tratatului de pace cu Ungaria ºi, mai ales, pe timpul acestora, Budapesta a declanºat o puternicã acþiune diplomaticã ºi propagandisticã, precumpãnitor antiromâneascã. Ungaria contesta existenþa vreunei probleme naþionale pe fostul teritoriu ungar; vântura teza prezenþei prioritare a ungurilor în Transilvania; susþinea necesitatea menþinerii integritãþi Ungariei aºa-zis milenare; vorbea de închipuitul rol civilizator al ungurilor în zona noastrã geograficã. Ca de obicei, argumentaþia Ungariei era clãditã pe falsificarea grosolanã a tuturor realitãþilor istorice, demografice, etnografice, statistice etc., pe dezinformare ºi teorii pseudoºtiinþifice. Contele Apponyi Albert, ºeful delegaþiei ungare la Conferinþa Pãcii, acuza, chiar, România, Iugoslavia ºi Cehoslovacia de imperialism, pentru cã, în virtutea principiului naþionalitãþilor, þãrile în cauzã ar fi ocupat pãrþi din teritoriul milenar al Ungariei! La atari absurditãþi, rãspunsul României a fost ferm. În octombrie1919, într-o scrisoare adresatã Conferinþei de Pace se arãta: Noi nu dorim sã luãm bunurile altuia. Noi am dori, dimpotrivã, sã avem cât mai puþini alogeni pe teritoriul României unite. Dacã însã cruzimea destinului consecinþã fatalã a situaþiei noastre geografice ºi a trecutului nostru istoric determinat de luptele de cucerire ale oligarhiei feudale care ne înconjura a smuls, fâºie cu fâºie, bucãþi întregi din România, noi avem azi datoria de a pune în miºcare toate forþele noastre pentru a salva ºi menþine cât mai mulþi români în patria mumã. Cum plenipotenþiarii unguri ºi propaganda budapestanã continuau sã conteste realitãþile, fãcând, mai ales, mare caz de inventata superioritate culturalã maghiarã, în februarie 1920, România a înaintat Conferinþei de Pace un memoriu menit sã demaºte falsurile ungureºti. Pe baza unor solide argumente istorice, demografice, statistice º.a. în memoriu erau combãtute diversiunile ºi mistificãrile ungariste. Printre altele, în memoriu se remarca: Menþinerea integritãþii teritoriale a Ungariei nu ar însemna decât menþinerea imperialismului ungar, menþinerea acestui spirit de hegemonie care se manifestã încã astãzi ºi care merge atât de departe, încât, în rãspunsul ei la condiþiile de pace, delegaþia ungarã nu se poate abþine de a acorda naþiunilor nemaghiare ala Ungariei calificativul insultãtor de rase de culturã inferioarã . Conferinþa Pãcii a studiat atât documentaþiile prezentate de Ungaria a cãrei delegaþie, cuprinzând peste 70 de persoane, a înaintat Conferinþei 40 de note ºi memorii - , cât ºi memoriile României, Iugoslaviei, Cehoslovaciei. În plus, a organizat în Transilvania o cercetare etno-demograficã cu scopul stabilirii cât mai exacte a traseului frontierei româno-ungare. Formatã din opt experþi (André Tardieu ºi J. Larouche, reprezentând Franþa; Clive Day ºi Charles Seymour, specialiºti americani; E. Crowe ºi A. W. Leeper din partea Angliei; G. de Martino ºi contele Vannutelli-Rey, din partea Italiei), comisia a preluat recomandãrile expuse anterior cãtre: Comitetul de Studii Francez (condus de André Tardieu ºi Emmanuel de Martonne), Departamentul pentru Informaþii Politice al Foreign Office (având în frunte pe Sir William Tyrrel), Comisia Americanã Inquiry. Fixarea graniþei româno-ungare nu a fost, aºadar, un act arbitrar, cum pretinde, cu rea-credinþã, propaganda ungaristã, revanºard-revizionistã, antiromâneascã. Mai mult, se poate afirma cã delimitarea frontierei cu ungaria a dezavantajat România. Fapt sesizat, de altfel, de Milton G. Lehrer, avizat cunoscãtor al problematicii în cauzã, care scria: Dacã în 1920 s-a comis o nedreoptate nu ungurii au sã se plângã de ea, ci românii, cãci dincolo de frontiera politicã au fost lãsate în teritoriul unguresc multe insule de români. Sfidând evidenþele, Budapesta se crampona de ideea menþinerii integritãþii teritoriale a Ungariei, chipurile milenarã. Deºi pretinsa integritate dispãruse o datã cu revoluþiile de eliberare naþionalã, din toamna anului 1918, atunci când românii ºi slavii asupriþi
[protest-ro] misiunea istorica a ungariei?
Misiunea istoricã a Ungariei? Menirea poporului maghiar de apãrãtor al lumii creºtine de invazia Semilunei este una dintre ideile cel mai des revendicate în scrierile de orice fel maghiare, cu atât mai mult cu cât ei fac din aceastã misiune istoricã, predestinatã, un monopol. Mândria de a-ºi fi asumat o aºa sarcinã ingratã constituie unul din temeiurile principale ale existenþei lor politice. Revendicare exclusivã, ea corespunde atât de puþin cu realitatea faptelor! A trebuit sã vinã obiectivitatea istoricilor apuseni pentru a restabili în aceastã privinþã adevãrul. Un istoric francez care a judecat cu multã claritate problema afirma la un moment dat: Ne ocupãm prea mult de luptele sterile ale Franþei ºi Angliei în secolul al XIV-lea ºi al XV-lea. Ceea ce importã istoriei europene e împotrivirea în contra turcilor a grecilor, sârbilor, a muntenilor, moldovenilor, a ungurilor, a ruºilor, în fine, din veacul al XIII-lea pânã în al XVI-lea; mulþumitã sacrificiului balcanicilor ºi al slavilor din rãsãrit, civilizaþia occidentalã a putut continua ºi de aceasta Germanii, Italienii, Francezii etc. nu-ºi dau seama îndeajuns. Ideea misiunii istorice exclusive a poporului maghiar are o altã origine. Ea apare mai bine accentuatã din momentul în care pãtrunde ºi se dezvoltã ºi în aceastã parte a Europei conºtiinþa naþionalitãþii; odatã ce se contureazã opinii pesimiste asupra destinelor viitoare ale poporului maghiar apare ºi ideea misiunii sale istorice. Încã din secolul al XIX-lea marele scriitor german Herder a afirmat despre maghiari: Singurul popor de aceastã origine(fino-ugricã) care a intrat în rândul cuceritorilor sunt ungurii sau maghiarii Ei sunt acum, printre slavi, germani, valahi ºi alte popoare, cea mai micã parte a locuitorilor þãrii, iar în câteva secole nu se va mai gãsi poate nici o urmã a limbii lor. Asemenea observaþii nu puteau trecute uºor cu vederea ºi s-au întipãrit profund în conºtiinþa acestui popor izolat, puþin la numãr, dacã ne mãrginim numai la elementele cu adevãrat maghiare. Ludwig Spohr, profesor la Universitatea din Berlin, detalia în lucrarea sa privind Temeiurile spirituale ale naþionalismului în Ungaria : un popor care se ºtie puþin la numãr ºi ca rasã, fãrã altã rasã înruditã în Europa, se simte ameninþat; nu cã aceastã conºtiinþã ar rezulta numai din împrejurãri recente; teama de pierdere a substanþei poporului afalt în descreºtere a îndemnat la imperialismul naþional sub forma maghiarizãrii. Spaþiul actual al statului aminteºte ºi mai aspru aceastã durã realitate, cã poporul maghiar este puþin la numãr. Simbolul oricãrei activitãþi publice ºi private este cuprins într-un singur cuvânt: revizionism. Dacã însã intrãm mai adânc în analiza acestui termen, constatãm cã revizionismul nu reprezintã numai un program el priveºte toate temeiurile alcãtuirii sale de stat sau de popor . Cum s-a pus în aplicare programul anticipat de profesorul amintit este uºor de observat: în primul rând prin dovedirea cu orice preþ cã poporul maghiar este cel mai vechi ºi mai numeros din regiunea pe care o locuieºte. Nefiind suficient însã principiul naþionalitãþilor pentru a întemeia întreaga stãpânire a maghiarimii ºi a-i asigura viitorul la care aspirã, s-au cãutat în altã parte fundamentele alcãtuirii sale ca stat; astfel s-a ajuns la ideea unei misiuni pe care numai poporul maghiar ar fi putut-o îndeplini în aceastã parte a Europei. Prima metodã: dovedirea vechimii ºi a superioritãþii numerice. Formularea vestitei teorii a unei imigraþii în masã a poporului român în Ungaria nu a avut succesul garantat, mai ales în condiþiile în care puternice argumente istorice, demografice ºi toponimice i-au demonstrat lipsa de adevãr. Dupã statistica maghiarã din 1920 se aflau în Ungaria de la Trianon 6.722.215 maghiari; zece ani mai târziu, numãrul lor a sporit la 8.001.112, deci cu aproape 20%. În acelaºi timp, numãrul nemaghiarilor a scãzut de la 816.203 la 634.384, deci cu mai mult de 28%. Straniu rezultat al statisticii oficiale, care ne trimite la concluzia cã este vorba de cifre mult exagerate care nu corespund realitãþii. Dacã avem în vedere cã de ceva vreme Ungaria se afla din punctul de vedere al progresului demografic într-o perioadã de cvasi-stagnare, mânuirea abilã a statisticilor nu a putut scãpa atenþiei analiºtilor strãini. Trebuia un alt temei pentru a-ºi afirma aspiraþiile politice, pentru a-ºi lãmuri pretenþiile de realizare a acestor aspiraþii în faþa Europei. Elementele care s-au constituit pãrþi ale teoriei istorice ºi politice legate de misiunea istoricã a maghiarilor au fost trei: 1) doctrina Coroanei Sf. ªtefan, care se aflã la fundamentul însuºi al existenþei regatului maghiar; 2) afirmarea tradiþiei Ungariei milenare, singura care a putut dãinui în aceste locuri ºi singura care a putut aduce aici o liniºte ºi o pace europeanã; 3) ideea cã regatul maghiar a însemnat pentru minoritãþi un regim
[protest-ro] cimitirul din tomesti
Cimitirul din Tomeºti Pe Valea Oltului, spre izvoare, în frumosul peisaj al Ciucului, casele au adesea cruci pe coama acoperiºului. Pe dealuri se înalþã biserici izolate. Poposim în satul Tomeºti (comuna Cârþa). În hotarul aºezãrii, pe un dâmb din afara vetrei construite, dãinuie resturile unei biserici medievale. A fost pãrãsitã în 1775, iar parte din materialele de construcþie din acest vechi lãcaº au fost utilizate la edificarea noii biserici parohiale romano-catolice, ridicatã, conform unei inscripþii, în 1778. Clopotul vechii biserici, datând din 1495, a fost adus la noul lãcaº. La prima investigare fãcutã de noi în 22 aprilie 1983, cu prilejul cercetãrii de teren a arhitecturii de lemn din judeþul Harghita, am putut remarca structura turnului de piatrã, contraforturile în trepte, dispuse oblic, ferestrele în arc frânt de la ultimul nivel ºi lãcaºurile bârnelor ce separau nivelele turnului (în unele din acestea se mai pãstrau chiar crâmpeie de grinzi). Terenul din jurul fostei biserici, neîmprejmuit, era înþesat de morminte. Localnici, buni cunoscãtori ai limbii române, ne-au spus cã cimitirul era încã folosit de multe familii, care din strãbuni îºi ºtiau locul de veci acolo. Tot ei ne-au spus cã în cursul timpului, din resturile vechii biserici s-au recuperat materialele folosite la ridicarea caselor ungurilor. În puzderia de cruci, cele mai multe erau din piatrã, puþine din lemn, iar cele mau recente din fier. Aici odihnesc Am revenit la Tomeºti, dupã 12 ani (25 septembrie 1995), cu intenþia de a lãrgi observaþiile asupra monumentului ºi cimitirului. Un gard înalt, din sârmã, înconjura dâmbul, iar porþile erau lãcãtuite. Mormintele erau îngrijite. Sporiserã crucile de fier, se împuþinaserã cele de piatrã ºi dispãruserã cele din lemn. Moviliþe joase indicau vechi morminte rãmase fãrã cruci. Cimitirul de aici a fost ºi este folosit de români, unii care, poate ºi-au uitat limba, dar rãmãseserã credincioºi confesiunii în care se nãscuserã (cele mai recente îngropãri erau din 1992). Am cercetat antroponimic (studiul numelor proprii) crucile din cimitir ºi am grupat numele dupã provenienþã. În timp ce notam, douã persoane de sex feminin s-au apropiat ºi mi-au reproºat cu asprime cã am intrat în cimitir. Dupã câteva minute s-au liniºtit, iar una dintre ele, cu un chip frumos ºi senin, vorbind perfect româneºte, mi-a mãrturisit cã ºi neamul ei era îngropat acolo. Am înþeles cã intervenþia lor nu fusese întâmplãtoare; primiserã indicaþii sã pãzeascã cimitirul de ochii specialiºtilor. Aºadar, citind inscripþiile de pe cruci, am aflat cã itt nyugszik (aici odihneºte), în beke poroira (veºnicã pomenire): Olah Istvan (1840-1887), Olah Tudor (sec. XIX), Olah Mihaly (1871-1936), Olah Gabor (1904-1989), Olah Borbat (1960, probabil anul morþii), Olah Erzebet (1985-1989). Având la origine numele (antroponimicul gentilic) Boer, crucile îi strãjuie pe : Janos (1901-1985), Marton (1909-1985), Ferenþ (1945-1985), încã doi Boer ale cãror prenume nu se mai pot citi. Cu numele de ªandor sunt amintiþi în cimitir urmãtorii: Borbala (1871-1957), Catarina (1875-1950), Istvan(1877-1946), Ana (1877-1963), Peter (1890), Istvan (1895-1955) ºi alþi trei ªandor, cu date indescifrabile (numele ªandor în onomastica româneascã se regãseºte ºi sub forma ªandru). Antroponimul Demeter (frecvent în onomastica româneascã prin traducerea lui Dumitru ºi a lui Dimitire) a fost purtat, dupã însemnãrile de pe crucile cimitirului din Tomeºti, de: Peter (1870-1938), Ianos (1899-1983), Istvan ºi Peter (fãrã anii de viaþã). Sub numele de Szebeni sunt menþionaþi pe cruci: Istvan (1872-1947), Janos (1924-1979), Miclos (1922-1992), amintind-o acum ºi pe Sabo (provenit din Sava) Ana (1905-1962). Sub antroponimicul Tudor sunt înscriºi pe cruci: Borbala (1890-195?), Istvan (1897-1930), Miclos (1898). Gabor, devenit gentilic, a fost purtat de Peter (mort în 1958), Miclos (1966-1967) ºi de încã un sãtean pe a cãrui cruce nu se mai poate descifra altceva. Antroponimul românesc Crãciun (devenit Karacson) se poate citi pe crucea lui Ferenþ (1883-1947), o altã cruce a cãrei inscripþie nu mai poate fi descifratã complet. Sfârºim pomelnicul de nume citite de pe cruci cu acela de Barabas: Istav (1885-1955), Mihail (1925-1947). Din informaþiile furnizate de localnici în 1983 aflãm cã aici existã tradiþia conform cãreia biserica din Tomeºti a fost distrusã de tãtari cu trei sute de ani în urmã (deci spre finele secolului XVIII), tot de la tãtari trãgându-ºi numele ºi vârful Tãtaru din Munþii Harghitei. În actuala bisericã romano-catolicã am cercetat o listã a preoþilor din localitate, care începe cu 1960. O amintim pentru cã ºi ea face adãugiri la ºiragul antroponimelor româneºti dovezi ale convieþuirii cu secuii ºi ale procesului de asimilare. În listã sunt menþionaþi preoþii Vereº (nume românesc atestat în documente la 1433 ºi la 1614), dar ºi Deak. Acest
[protest-ro] Fw: papa
Salut, listasi! :) Un membru mai vechi al listei mi-a trimis asta - eu as fi curioasa ce comentarii s-ar putea face aici ;) Ma mir de altfel ca n-am prea vazut comentarii nici in presa pe tema asta, cred ca toata lumea stie ce influenta a avut Papa cel putin in unele momente-cheie ale sfarsitului mileniului trecut... Codruta == The visit: How a German Pope's tour of Auschwitz reopened old wounds By Peter Popham in Rome Published: 31 May 2006 He appeared to do what was necessary. He stood in the drizzle while the wind tugged at his skull-cap. He trudged alone in his long white cassock under that sign that gives a jolly little jump in the middle, the one that reads Arbeit Macht Frei (Work is Liberty). He went there, he said, as a son of Germany, and to hammer home the point, he spoke while he was there in German (for most of his Polish trip he spoke either Italian or the Polish he has taken such trouble to master). He spoke of this place of horror, where unprecedented mass crimes were committed against God and man. Wasn't this enough? No, it was not. On Sunday Pope Benedict XVI travelled to Auschwitz on the last day of his first pastoral journey, and the speech he made there has provoked a storm of indignation, disappointment and bewilderment from Warsaw to Madrid, from Rome to Paris to Jerusalem, that continues to rumble. He stood in the extermination camp where millions died, but he did not utter the word anti-Semitism, he did not offer an apology on behalf of Germany or the Church, he said nothing about the silence of Pope Pius XII during the Nazi years, nor did he, the former member of the Hitler Youth, offer any sort of account of his own dawning awareness of the horror created by the people democratically elected to rule his country. The only victims he mentioned by name were Christians. And in explaining why the Holocaust happened, he offered a metaphysical explanation according to which the true, intended victim of the genocide of the Jews was not actually the Jews but Christianity. For anyone seeking proof that Benedict is a man wedded to the abstruse conceits of theology at the expense of this flesh-and-blood world, his speech at Auschwitz offered confirmation. The occasion was a grand one, but he failed to rise to it. I come here, he said inside the camp, as a son of the German people ... But not guilty on that account; rather a son of that people over which a ring of criminals rose to power by false promises of future greatness and the recovery of the nation's honour, prominence and prosperity, but also through terror and intimidation, with the result that our people was used and abused as an instrument of their thirst for destruction and power. The German people, in other words - Ratzinger and his family and all the rest - were not to blame for Auschwitz. No wonder no apology was forthcoming: in their own way, they, too, were victims of the Nazis. To any ordinary Germans of his generation, he offered a form of consolation which historians no longer regard as remotely valid. For the distinguished German philosopher Juergen Habermas, the phrase ring of criminals was a phrase too far. Maybe Joseph Ratzinger derived this vision of the Nazi period from his family environment, the honest Catholic family of his parents, Habermas told La Repubblica, the Roman daily. But [the late West German chancellor] Willy Brandt himself on a comparable occasion did not hesitate to kneel down, as a son of the German people. After the war our generation had to ask itself how it was possible for a regime that was criminal from its first days to gain such a large measure of support from the population ... For decades, phrases like this have nourished a mendacious apologetic within the public rhetoric of our country. Being German, Ratzinger knows that. Which is why it is incomprehensible to me that, in a place that does not tolerate any misunderstanding, he did not avoid a phrase that is so susceptible to creating misunderstanding. Le Monde agreed. The speech by the Pope has caused unease ... By putting the extermination project on the sole count of a 'ring of criminal' Nazis, the Pope has given the sentiment of exonerating the German people from all responsibility, which no historian could accept, the Parisisan paper commented. While listing the many nationalities who died in the camp, the Pope did not seek to minimise the fact that, in the case of the Jews, the Nazis sought their extermination. But he adduced a curious reason for it. The rulers of the Third Reich wanted to crush the entire Jewish people, to cancel it from the register of the peoples of the earth. Deep down, he theorised, those vicious criminals, by wiping out this people, wanted to kill the God who called Abraham, who spoke on Sinai and laid down principles to serve as a guide for mankind, principles that are eternally valid. If this people, he went on,
[protest-ro] vor sutine homo pe pedo???
Dutch paedophiles to launch political party By Vincent Smits in Amsterdam and Stephen Castle in Brussels Published: 01 June 2006 Paedophiles have tested the limits of Dutch tolerance with a plan to launch a political party to push for a cut in the legal age of consent and legalisation of pornography featuring young people. The group, which is due to be registered this week, said it wants the consent age dropped from 16 to 12, before having it scrapped completely. It also proposes to make child pornography and sex with animals legal. The move to set up the NVD Party (which says it stands for love of one's fellow man, freedom and diversity) has provoked condemnation from politicians, demands for a government ban and protests from the public on websites. One of the founders of the NVD, Ad van den Berg, 62, told the Dutch newspaper de Telegraaf that the fledgling party has been swamped with telephone calls from concerned people. We have a lot of explaining to do, he admitted. Mr Van den Berg said he is surprised by the reactions. Ten years ago we were on speaking terms with society, he said, but ever since the Dutroux-affair [a notorious child killer jailed in 2004] in Belgium, nothing has been open for discussion. Society just ignores us. According to Mr Van den Berg the only way to make their paedophiles' voice heard was via politics. On its website, the party says children should legally be able to have sex from the age of 12 as long as they provide consent. The NVD says it also wants to introduce a quality mark for child pornography. An independent committee should judge if the children had been coerced. The party also wants to abolish the Dutch Senate, introduce a chosen prime minister, legalise soft and hard drugs, as well as indecent exposure, and have two-time murderers automatically jailed for life. Lousewies van der Laan, the leader of the D66 Liberal Party, said these people need a psychiatrist, not a political party. The right-wing MP Geert Wilders asked the Dutch Interior and Justice ministries to look at options for banning a party with such sick ideas. That request was backed by the Christian party SGP, which urged the cabinet to look at all possibilities to ban this absolutely disgusting initiative. Meanwhile Rita Verdonk, the architect of a host of tough Dutch immigration policies, last night lost her bid to lead the country's VVD Liberal Party. Ms Verdonk, known as the iron lady of the Netherlands, had hoped her election as party leader might pave her way to become the next prime minister. But she appeared to pay the price for her role as Immigration Minister in threatening to strip the Somali-born critic of Islam, Ayaan Hirsi Ali, of her Dutch citizenship. Ms Hirsi Ali, who had admitted lying on her asylum application 14 years ago, was an ally of the murdered film-maker, Theo Van Gogh. Ms Verdonk's decision divided the nation and was criticised by several political allies. Despite predictions that her tough stance on immigration would bring Ms Verdonk victory, the 40,000-strong party membership backed Mark Rutte, the education minister. Regarded as a more elegant debater, he won 51 per cent of the vote to Ms Verdonk's 46. Ms Verdonk, a populist, has as Immigration Minister drawn up new tests on language and culture for immigrants. She also refused to pardon 26,000 asylum-seekers who have been living in the Netherlands for more than five years. Paedophiles have tested the limits of Dutch tolerance with a plan to launch a political party to push for a cut in the legal age of consent and legalisation of pornography featuring young people. The group, which is due to be registered this week, said it wants the consent age dropped from 16 to 12, before having it scrapped completely. It also proposes to make child pornography and sex with animals legal. The move to set up the NVD Party (which says it stands for love of one's fellow man, freedom and diversity) has provoked condemnation from politicians, demands for a government ban and protests from the public on websites. One of the founders of the NVD, Ad van den Berg, 62, told the Dutch newspaper de Telegraaf that the fledgling party has been swamped with telephone calls from concerned people. We have a lot of explaining to do, he admitted. Mr Van den Berg said he is surprised by the reactions. Ten years ago we were on speaking terms with society, he said, but ever since the Dutroux-affair [a notorious child killer jailed in 2004] in Belgium, nothing has been open for discussion. Society just ignores us. According to Mr Van den Berg the only way to make their paedophiles' voice heard was via politics. On its website, the party says children should legally be able to have sex from the age of 12 as long as they provide consent. The NVD says it also wants to introduce a quality mark for child pornography. An independent committee should judge if the children had
Re: [protest-ro] apropo de homosexuali, BOR si alte cele
Hmm... n-am dat atentie deloc TV-ul, deci n-am vazut daca s-a dat ceva cu chestiile astea si la stiri, dar in contextul in care ND si altii au contestat autorizatia pt. marsul homosexualilor pe motiv ca au dezinformat autoritatile sau ceva de genu', afisarea mutrei lui Zelea Codreanu la contra-manifestare imi pare mai mult a dezinformare a autoritatilor decat ce zic ei c-au facut homosexualii cand au obtinut autorizatia. PS. Eu pup poala mea, si atat. ARIN wrote: Nu vi se pare ciudat ca la marsul asa-zis pentru promovarea familiei samd. au aparut mari si late portrete ale lui Zelea Codreanu? Se dorea ca o prejudecata adanc inradacinata in sufletele romanilor (in special cei mai in varsta) sa fie transformata intr-o miscare politica??? Si inca: nu vi se pare cam ciudata asocierea BOR cu o kestie precum Noua Dreapta??? De fapt, CE mi-e sa pupi poala lui Marx - ce mi-e sa pupi poala lui Nietszche? da' uneori nu-i rau sa stii cu cine ai de a face... Apropo: sunt si eu curioasa: se va finanta de la BUGET construirea Catedralei MN pentru ca sa aiba unde se aduna membrii unui partid politic? Yahoo! Groups Sponsor ~-- Protect your PC from spy ware with award winning anti spy technology. It's free. http://us.click.yahoo.com/97bhrC/LGxNAA/yQLSAA/DXOolB/TM ~- Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! Yahoo! Groups Links * To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/ * To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] * Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
