Ma feresc ca dracu' sa exprim vreo admiratie in explicattiile despre
sistemul american, pentru ca sensibilitatile romanesti s-ar zgandari
imediat, si din cauza asta sunt cat mai neutru in descrieri.
In privinta adolescentilor, sunt mai multi factori in actiune.
Adolescentul vrea sa isi asigure o independenta de parinti si vrea sa se
pregateasca cat mai bine pentru viata de adult, asa ca vrea o sursa de
munca si de bani.
In general, aici se pune mai putin pret pe "panglici" si "patalamale" ,
mai mult se pune pret pe ce esti in stare sa faci, ce esti in stare sa
produci, si bineinteles cat de folositor poti fi companiei care te
angajeaza.
Parintii la randul lor sunt prinsi in hangaralele cu care se lupta
pentru a face o viata decenta pentru ei si familiile lor, asa ca vor sa
accelereze ucenicia, antrenamentul si pregatirea noii generatii.
Principiul fundamental este "Calificarea la locul de munca" care a fost
total luat in ras si batjocorit cand Ceausescu a incercat sa il
introduca in Romania.
Pe baza asta, tanarul se poate angaja oriunde, cat de jos, indiferent
cat de mic este salariul, si de acolo incepe sa avanseze.
Trecandu-mi prin maini sute de resumeuri, m-a amuzat sa observ
principiul asta in actiune aici..
Uita-te daca ai curiozitate in biografiile sefilor de companie de pe
aici si sa vezi de la ce au plecat! O sa vezi slujbe la McDonald ,
"baiat de pungi" la supermarket, etc.
Al doilea aspect este ridicarea calificarii continue, invatatul
continuu. Si ii vezi, au mai facut o scoala, le-a mai crescut nivelul
in companie.
Apropos de "parazit" pentru a evita asta i-am "angajat" foarte devreme
pe baietii mei in compania familiei, cu " time card" (carti de pontaj ),
state de plata, "salarii" rezonabile.
Din banii lor si-au cumparat tot felul de chestii, de la tractor, ATV ,
biciclete si pana la motociclete si masini..
Ideea era sa se obisnuiasca cu etica muncii, disciplina si
responsabilitate Si cred ca am cam reusit, din ce observ pana acum!
Realitatea este ca m-am amuzat teribil de-a lungul anilor, dandu-le
treburi serioase si importante de adulti si dovedindu-le ca le pot face
si pot sa fie la nivelul inalt profesional.
In Romania, tendinta generala este de a creste "domni Goe" si am fost
surprins sa observ asta in 1993 cand am vizitat Romania cu tot familionul.
Interesant ca atitudinea asta de educatie se extinde si la animalele
domestice precum pisici si caini!
In principiu , cu cat e mai rasfatat si mai obraznic Domnu' Goe, cu atat
este mai mandru parintele de el pentru ca "arata ca are personalitate"
Am dreptate?
Dan G
On 2/1/2012 10:03 AM, Cristian Ioan wrote:
fantastic!
vorbeam de asta de dinainte de 1989, dar abia acum vad pe viu
stiam ca in State nu e rusine ca adolescenti, inainte si in timplul
facultatii, sa MUNCEASCA, dimportiva, este rusine ca sa primeasca, ca
mine, totul de la parinti
dupa 1990 fenomenul s-a agravat, nu numai marii escroci tin in puf pe
“baietii de bani gata”, dar chiar cei care muncesc din greu in Spania
sau Italia incarca sa compenseze lipsa de acasa dand bani copiilor,
care sunt ibisnuiti cu totul de-a gata!
eu, can eram mic, eram un “parazit”, dar stiam ca am un BUGET,
parintii imi dau atita, trebuie sa ma descur cu banii aia, nu exista
nicaieri resurse nelimitate ...
*From:* dan G <mailto:[email protected]>
*Sent:* Wednesday, February 01, 2012 10:50 AM
*Subject:* Re: [protest-ro] Romania's diaspora unite in solidarity 2
De exemplu, eu am facut aranjamente cu "prieteni" proprietari de
ateliere de reparatii auto si de motociclete, pentru baietii mei ca
sa lucreze "part time" Nu am cerut sa li se dea "salariu minim" pe
ora, am lasat la discretia "patronilor" . cate ore sa "dea" si cu
cat, eu mi-am indeplinit scopul de a ii obisnui cu locul de munca.
Oricum, nu banii erau importanti.