Din pacate, situatia grecilor din Constatinopol nu s-a schimbat nici astazi. Statul turc isi continua politica desi se vrea membra a UE...
Exista la ora actuala o lege in Turcia prin care cetatenii de etnie greaca nu pot lasa mostenire casa si alte bunuri imobile copiilor lor, ci statului turc. Drept urmare, foarte multi greci continua sa se stabileasca in Grecia, facand astfel "jocul" statului turc.
 
Diana
Mihai Zodian <[EMAIL PROTECTED]> wrote:
--- In [email protected], "Tiberiu Vaida"
<[EMAIL PROTECTED]> wrote:
> --- In [email protected], "Mihai Zodian"
>
> > Strict referitor la Lausanne, fara generalizari, a fost un
dezastru,
> > nu o solutie. Comunitatile grecesti care existau in Asia Mica de
> > trei mii de ani au fost obligate sa-si paraseasca caminele.
>
> Multiculturalismul nu exista la nivelul 1920, asa cum se percepe
astazi.
> In plus in problema schimbului de populatie, cautand sa evidentiati
> excesiv nationalismul grec, pierdeti din vedere cel mai important
si
> mai tragic eveniment din Asia Mica datorat extremismului turco-
musulman
> cu nuante anti-crestine, eveniment care a format o angoasa in toate
> comunitatile crestine din Turcia si in particular in cele grecesti.
>
> Este vorba de genocidul impotriva armenilor din Imperiul Otoman, in
> urma caruia au fost ucisi 1.5 miloane de armeni, genocid pe care
Turcia
> si astazi il neaga:
>
> http://www.umd.umich.edu/dept/armenian/facts/genocide.html
>
> http://ermeni.org/english/thecourseofthegenocide.htm
>
> Sa vedem cauza nu doar efectul, nationalismul grec, in cazul
schimbului
> de populatii, ca urmare a spaimei de inegalabilul genocid turc din
> 1915, respectiv nationalismul si extremismul religios turc de la
> inceputul sec XX ca principal provocator.

Nu se pierde din vedere cauza, genocidul armean din 1915-1916 a fost,
cel mult, o conditie care a stimulat initiativa greaca de a cuceri
Turcia in 1920, cand, dupa tratatul de la Sevres, risca sa dispara.
Dar nu a provocat-o.

Dupa o atitudine ambigua, ca sa fiu diplomatic, in timpul primului
razboi mondial, Atena a incercat sa profite de o ocazie, trecand la
ofensiva, din motive iredentiste. A fost rezultatul politicii lui
Venizelos (care era seful miscarii de unificare) si a regelui
Constantin (care tinuse cu Puterile Centrale, carora li se asociase
Turcia).

Primul a primit mandat de la Antanta, Marea Britanie in principal
pentru a suprima noua miscare a lui Mustafa Kemal si a plusat,
incercand recucerirea Constantinopolelui, fara sa-si dea seama ca
scopul depasea capacitatea Greciei moderne. In loc sa faca acest
lucru, campania din Anatolia a reabilitat nationalismul turc, esuand
dupa infrangerea de la Ankara (Antanta nu avea incredere in rege).

Scopul principal nu a fost defensiv, ci ofensiv, dar n-a mers. Apoi
au urmat Lausanne si schimbul de populatii, care tot un dezastru a
ramas, indiferent de doctrina politica la moda. Exista ideea
respectarii drepturuilor minoritatilor, dar nu ocupa un loc important
in conceptiile epocii. Armenia a fost, din nou, abadonata de toata
lumea. Iar acel razboi a fost denumit de greci catastrofa din Asia
Mica. 

Nationalismul grec nu are cum sa fie o reactie la nationalismul turc
macar pentru simplu fapt ca este mai vechi, iar centrul sau nu a fost
Atena, ci Istanbul-ul, functionarii laici si patriarhiile controlate
greci. Nu avea chiar o expresie poltica, ci religioasa si culturala,
cel putin pana dupa Revolutia Fraceza. Dupa eliberarea de sub
autoritatea otomanilor, Atena si-a propus sa dobandeasca toate
teritoriile care s-au aflat sub stapanirea elenilor. Se
cheama "Megali Idea" si a durat pana la infrangerile acestui stat din
razboaiele cu turcii (mai exista ecouri si in refuzul de a recunoaste
Macedonia sub numele constitutional). A avut si o puternica
componenta interna, Grecia refuzand sa recunoasca minoritatile
(pentru a asimila populatia de origine slava), incalcand astfel
coditiile independentei. Dupa aparitia Turciei moderne, cele doua
nationalisme s-au alimentat reciproc (acest lucru este evident in
criza cipriota).     
  

>
> > Turcii au ramas in portiunea pe care o ocupau si inainte de
aderarea
> > partii elene a insulei, anume in nord care legal face parte tot
din
> > Cipru (si unde grecii detineau 90% din proprietati inainte de
1974).
> > Formal in Uniunea Europeana a aderat tot Ciprul (nord+sud),
fiindca
> > republica turca nu este recunoscuta decat de Ankara (desi aquis-
ul
> > se aplica diferentiat).

M-ati intrebat unde au ramas militarii turci si v-am raspuns: acolo
unde erau. Nu am sustinut niciodata ca s-ar afla, cumva, militari
greci in nordul insulei (ar fi fost greu de conceput asa ceva).

Care parte e inflexibila? Din cate stiu, ambele sunt (de pilda,
grecii au respins referendumul de anul trecut, turcii nu vor sa
recunoasca Ciprul).

>
> Dupa cunostintele mele, in zona turca exista inca militari ai
Ankarei,
> nu si invers.Firesc ca aderarea intregii insule sa nu se poate face
> atat timp cat una din parti continua sa fie categoric inflexibila.
>
> Tiberiu






*** sustineti [romania_eu_list] prin 1% din impozitul pe 2005 -
detalii la http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/unulasuta.php ***









SPONSORED LINKS
American politics Dvd region free Region free dvd player
Region

__________________________________________________
Do You Yahoo!?
Tired of spam? Yahoo! Mail has the best spam protection around
http://mail.yahoo.com

*** sustineti [romania_eu_list] prin 1% din impozitul pe 2005 -
detalii la http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/unulasuta.php ***









YAHOO! GROUPS LINKS




Raspunde prin e-mail lui