A te preocupa de siguranta e un lucru lipsit de nadejde; nu 
exista nici un fel de siguranta. Omul care o cauta, chiar si in 
minte, este omul care isi amputeaza picioarele pentru a le inlocui cu 
membre artificiale menite sa-l scuteasca de dureri si de necazuri.
        In lumea insectelor descoperi sistemul de aparare par 
excellence. In lumea gregara a animalelor gasim alt gen de sistem de 
aparare. Prin comparatie, fiinta umana apare neajutorata. In sensul 
ca traieste o viata mai expusa pericolelor. Dar aceasta abilitate de 
a se expune tuturor riscurilor constituie taria omului. Nici zeul nu 
are o metoda de aparare recognoscibila. El e una cu viata, miscandu-
se liber in toate dimensiunile.
        Frica, frica cea cu capete de hidra, navalnica in fiecare 
dintre noi, e o ramasita a formelor inferioare de viata. Calarim pe 
doua lumi odata, cea din care am rasarit si cea catre care ne 
indreptam. Acesta este cel mai adanc inteles al cuvantului „uman", 
faptul ca suntem o legatura intre doua lumi, o punte, o fagaduinta. 
In noi procesul vietii e dus la implinire. Avem o colosala 
responsabilitate si gravitatea acesteia ne starneste frica. Stim ca 
daca nu ne miscam inainte, daca nu ne realizam fiinta potentiala, vom 
reveni la ce am fost, vom da totul peste cap si vom trage lumea in 
jos, alaturi de noi. Purtam in noi paradisul si iadul; suntem 
constructori cosmogonici. Avem alegerea – si intreaga creatie e 
spatiul nostru.


        
                                            Sexus - Henry Miller

Raspunde prin e-mail lui