Frumos, frumos spus!
Din pacate regula e aceasta:
Citat:
" Copilul se naste inteligent, insa parintii il vor sufoca, il vor
conditiona, vor incerca sa ii imprime modelul lor";
Indepartandu-l incetul cu incetul de Dumnezeu, de legatura lui a copilului si
mai tarziu a adultului cu Dumnezeu Creatorul;
" Lasati copii sa vina la mine!"
Iata, din pacate, una dintre tragediile acestei lumi in care ei, copii, nu au
nici o vina ca se nasc!
Nu astept, nu doresc, nu trimit si nu primesc raspuns!
Flubber
Lucian Branea <[EMAIL PROTECTED]> wrote:
Indraznesc sa profit (si sa abuzez) de acest subiect ca sa semnalez
faptul ca Dilema Veche de saptamina asta cuprinde un supliment, Cartile
copilariei - in care, printre altii, diversi adulti in devenire au semnat texte
in care descriu si recomanda altor adulti in devenire cartile lor preferate.
Si cum numarul curent din Dilema Veche iese online deabia saptamina viitoare
(http://www.dilemaveche.ro), mi-a trecut prin cap sa promovez suplimentul
coordonat de Adina Popescu si pilotat de Dilematix cu ajutorul textului unei
amice din clasa a V-a B de la Colegiul National Traian din Drobeta Turnu
Severin, text pe traseul caruia spre publicare m-am aflat si eu. Iata, deci,
versiunea fara diacritice a ceea ce povesteste, despre Povestea fara sfirsit, o
fata (scuze, dar eu nu prea indraznesc sa numesc 'copil' o persoana care a
implinit 10-11 ani, fie aceasta fata sau baiat - cel putin in prezenta ei :))
de clasa a cincea.
Disclaimer: legatura textului cu dezbaterea de fata este, fireste,
intimplatoare - asa cum ziceam, este doar un posttext...
*
De curand am citit o carte intitulata Povestea fara sfarsit. Mi-a placut
foarte mult pentru ca in ea se intalneste multa fantezie care din pacate in
zilele de azi se pierde treptat,treptat. Ceea ce mi s-a parut cel mai super in
ea a fost faptul ca un baietel obisnuit care in lumea noastra era batjocorit si
enervat de colegii de scoala, ajunge intr-o lume cu totul diferita pe care o
salveaza (am uitat sa spun ca ajunsase in aceea lume prin intermediul unei
carti pe care o furase de la un bibliotecar batran). El nu numai ca ajunge in
aceasta lume dar, o si salveaza si devine si rege al tinutului pe care il
numeste Fantazia. Poarta lupte grele cu fapturi ciudate iar groaza de sub care
trebuia sa scape aceasta lume superba aproape il inghite daca nu exista un
prieten adevarat care nici macar dupa ce a fost tradat de protagonist nu a
incetat a-i fi prieten. De fapt cei doi care se numeau Bastian(cel din lumea
noastra) si Atreiu (cel din Fantazia) erau aceeasi persoana numai
ca veneau din locuri total diferite. Principalu salvator al Fantaziei fusese
Atreiu care in greaua sa calatorie prin neant il vazuse pe Bastian in oglinda
care iti arata cine esti cu adevarat. Cei doi trebuiau sa o salveze pe Craiasa
Copila care era tare bolnava din cauza nenorocirii abatute peste regatul ei.
Dupa ce Bastian a salvat aceasta lume puterea a inceput sa i se urce la cap si
si-a tradat toti prietenii adevarati imprietenindu-se cu dusmanul. Dupa ce isi
da seama ca a gresit este prea tarziu caci trebuia sa se intoarca acasa la
tatal lui care nu ii acorda prea multa atentie de cand mama lui murise. Inainte
sa plece incearca sa ia putina apa dintr-un izvor al vietii dar nu poate sa o
aduca in lumea de unde vine. Cand s-a intors acasa a descoperit ca, de cand a
plecat, trecuse doar o zi dar in Fantazia au trecut zeci poate chiar sute de
ani. Acolo a invatat ca nu e bine sa minti sau sa furi, exact ceea ce facuse
el atunci cand luase cartea de la batranul
bibliotecar asa ca indata ce ajunse porni spre biblioteca pentru a inapoia
cartea. Ajungand acolo , bibliotecarul ii spuse ca de la el nu a furat nimeni
niciodata vreo carte si nici nu a avut astfel de carti. Dupa aceasta Bastian ii
povesti cum ajunsese in Fantazia si cum o salvase pe Craiasa Copila dandu-i un
nume nou. Insa fu surprins cand auzi ca si domnul Koreander (bibiotecarul) a
fost si el in Fantazia dar prin usa altei carti.
Aceasta este cartea care m-a impresionat cel mai mult pana acum.Poate m-a
impresionat pentru ca a fost o carte scrisa cu multa fantezie sau pentru ca in
ea se reflecta generatia mea, dar un lucru e sigur: orice generatie se poate
regasi oarecum in ea. Multi spun ca toate cartile din ziua de azi sunt niste
lucruri pe care copii le citesc doar pentru distractie dar nu este asa, cartile
din ziua de azi au foarte multe lucruri pe care le au si cartile de pe vremea
parintilor sau a bunicilor mei, iar cel mai important lucru este ca fantezia
ramane neschimbata la orice varsta si in orice generatie. Dar lucrul cel mai
tragic este ca in ziua de azi copii nu mai citesc asa cum citeau parintii sau
bunicii nostrii iar pentru a lua din nou cartea in mana trebuie ca aceea sa fie
captivanta si interesanta iar cartile acestei generatii au toate aceste
caracteristici si pot fi citite si de adulti.
Trebuie sa citim cat mai mult pentru a ne dezvolta abilitatile vorbirii, ale
gandirii si ale cunoasterii.
Andreea Hanelore Grecu - clasa a V-a B, Colegiul National Traian, Drobeta
Turnu Severin
