Well... mai că se face de-un articol... :-) Numai că sunt câteva aspecte cu care nu sunt de acord. Chiar deloc.
Voi începe cu un exemplu: Apple. Impresia mea este că foarte puţini ştiu (chiar dintre utilizatorii de Mac) că MacOS X este, în esenţă, un Unix. Iar Apple nu-l popularizează în direcţia asta. Ce zice Apple este că E UŞOR DE UTILIZAT. Ideea este că uzerul nu trebuie audă de vreo filozofie, de mod general de funcţionare sau nivel de complexitate. Ideea e că l-ai luat, l-ai dus acasă, l-ai băgat în prize şi în 5 minute eşti în business. That simple. De curând i-am luat lu' fiica-mea un computer nou. I-am pus un Linux (Ubuntu) şi i-am facut minimele configurări (revin la asta imediat). A cârâit puţin, aşa că am lăsat-o să-şi pună şi un Windows (învaţă la şcoală ceva editare video, aşa că n-am comentat). Dar... noul ei MP3 player (venit cu CD de instalare etc.) n-a trebuit decât să fie pus pe USB ca Ubuntu să-l recunoască şi să poată să face orice fără probleme. Cu aparatul foto s-a întâmplat acelaşi lucru (cu preview-uri şi descărcari selective etc.). Acuma zice că-i place, îşi face treaba cu el, e ok. Nu i-am povestit nimic despre filosofie and so on. Nu este „nobrainer”, este uzerul obişnuit. Şi-acuma, minimele configurări şi indicaţii de care ziceam mai la deal... În primul rând suportul pentru limba română, tastaturi, spell-checker etc (cu care colegii de pe tic-lobby m-au ajutat şi pe mine -- thanx again Cristi, Jani, Razvan...). Apoi, diverse codec-uri multimedia, ceva fonturi, un player implicit similar cu Winamp (xmms). Apoi chestiile alea mici, care la început tre' să ţi le zică cineva (de-o pildă mount-atul volumelor, y compris partiţia Windows), instalatul şi dezinstalatul aplicaţiilor (simplu) şi alte chestii de-astea. DACĂ (şi numai dacă) am înţeles bine, ce-l interesează pe Dan Iancu sunt EXACT aceste „mărunţişuri”, cele care-i fac uzerului comun viaţa mai uşoară. Iaca: toată treaba cu scrisul în româneşte e un subiect de-o pagină pentru Ubuntu (plus înca una dacă vrei să acoperi încă fo două distribuţii). Conectatul la RDS pe fibră e o altă juma de pagină. Suportul pentru mp3 şi alte formate (flash, real etc.), plus ceva tips&tricks (de-o pildă cum să ripuieşi CD-uri direct în mp3 şi nu în ogg) poate fi o pagina jumate. Până şi copiatul CD-urilor şi DVD-urilor e un subiect (păcat că nu ocupă nici un sfert pe pagină :-) Sigur că sunt manuale, help-uri şi o grămadă de resurse pe web. Foarte bine. Dar la ele ajungi DUPĂ ce începi să foloseşti un Linux, pe când o revistă ajunge şi în mâinile celor „necredincioşilor”. Care, data viitoare când vor cumpăra un computer cu Linux pre-instalat, poate nu vor rade tot ca să pună un Windows piratat... Mircea ps/ Am un client care are toate staţiile pe Windows (fo 20), dar nu cu MS Office ci cu OOo. Toată lumea spune programelor din OO Word, Excel, PowerPoint. Fără să clipească. Nu-i rău :-). On Fri, 2007-11-23 at 13:35 +0200, Răzvan Sandu wrote: > Bună ziua, > > > Îmi permit să răspund observaţiilor făcute pe această listă de d-nii Monoses > şi > Dan Iancu cu o observaţie personală: > > Ca om de IT care lucrează zilnic pe sisteme GNU/Linux încă din 1998, sunt > foarte > pasionat de informaţiile ce apar în presă despre acest subiect. În plus, mă > interesează popularizarea, răspândirea cât mai largă şi informarea publicului > despre asta, mai ales în România. Pentru *libertate* - un concept care încă > lipseşte a noi în ţară. > > În unele reviste de pe la noi (mai ales cele de mâna a doua) şi pe multe > forumuri destinate începătorilor în GNU/Linux, am observat tendinţa de a se > explica, în articole foarte bogat „colorate”, cum se poate realiza în > GNU/Linux > cutare operaţie X, binecunoscută din Windows. Cu alte cuvinte, în loc să se > explice filozofia şi modul general de funcţionare al unui sistem tip Unix, se > încearcă stabilirea unui paralelism exact între cele două sisteme, > „traducerea” > comenzilor şi click-urilor de mouse dintr-un SO în altul. Mai întotdeauna, > printr-o interfaţa grafică cât mai facilă şi printr-un utilitar specific > nu-ştiu-cărei distribuţii, nu prin linie de comandă. > > Astfel pusă problema, prima experienţă GNU/Linux este *întotdeauna* exagerat > de > frustrantă pentru „newcomer-ul” din Windows. Unu, fiindcă acest paralelism > exact, cu conservarea unor automatisme/fixaţii, nu există. Doi, fiindcă un > sistem tip Unix este o lume infinit mai complexă, mai „relaxată” mental şi > mai > bogată - un asemenea sistem este capabil de lucruri la care o maşină Windows > nici nu visează... > > Eu cred că articolele de prezentare de tipul „cum facem în GNU/Linux ce eram > obişnuiţi în Windows” sunt o cale greşită, atât pentru reviste, cât şi pentru > utilizatorii care doresc să înveţe ceva nou. Sunt o sursă de frustrări grave > şi, > în contextul de cvasi-monopol actual, nu fac decât servicii neremunerate > pentru > maşina de propagandă a Microsoft. ;-) > > Am avut cazuri de oameni care au acceptat cu entuziasm ideea trecerii la un > nou > sistem de operare (după explicaţii de detaliu şi pregătire). Primul contact > cu > noua interfaţă grafică a fost, cu încântare, „Uaaaaau !”. După care a urmat, > dezamăgitor, întrebarea: „Acum, unde-i Word-ul ?”. Întrebare firească pentru > o > victimă a unei monoculturi în care „editor de texte = Word”, „sistem de > operare > = Windows”, „calcule = Excel”, „upgrade = mai mult RAM + Windows-ul cel mai > nou”, etc. > > De asemenea, revistele şi forumurile nu spun, cu curaj, publicului larg, cine > *nu* poate deveni utilizator GNU/Linux. Acela care refuză cu obstinaţie (sau > îi > e lene) să citească fie şi cea mai simplă piesă de documentaţie/manual de > utilizare, care visează instalări cu „Next -Next -Next” fără a parcurge măcar > mesajele afişate pe ecran, genul „nobrainer”, *trebuie* să stea departe de > acest > sistem de operare. Unix e prietenos cu utilizatorul şi logic construit, dar > *nu > te iartă* dacă singura lectură obişnuită ţi-e frunzărirea gazetei de sport. > Credeţi-mă, am experimentat-o... > > > Numai bine, > Răzvan > > =========================================================== > Pentru a renunta la abonament trimiteti un mail catre [EMAIL PROTECTED] > incluzind in corpul mesajului: "unsubscribe tic-lobby <adresa_email>". > Pagina web a listei se afla la > http://beta.agora.ro/agora-bin/lwgate/TIC-LOBBY/ > Arhiva se afla la http://beta.agora.ro/agora-bin/lwgate/tic-lobby/archives/ =========================================================== Pentru a renunta la abonament trimiteti un mail catre [EMAIL PROTECTED] incluzind in corpul mesajului: "unsubscribe tic-lobby <adresa_email>". Pagina web a listei se afla la http://beta.agora.ro/agora-bin/lwgate/TIC-LOBBY/ Arhiva se afla la http://beta.agora.ro/agora-bin/lwgate/tic-lobby/archives/
