Draga Codruta,

 

That is not the point si in plus, bunele practici in interpretariat nu au fost croite dupa proiectele Grundtvig J Dimpotriva, cei care realizeaza proiecte de orice gen trebuie sa se plieze si sa respecte deontologia profesionala a altor profesii la fel cum o respecta pe a lor. Daca vrem sa amenajam niste birouri, nu le cerem constructorilor sa le termine peste noapte sau pe loc, nu? Exact asa se pune problema. Inainte ca interpretarea sa mearga snur, trebuie sa existe multa pregatire (pe care clientul nu o vede, dar o apreciaza in rezultat, asta tine de profesionalismul interpretului). Nu de putine ori am primit telefone de la institutii in cautare disperata de interpreti pentru conferinte care aveau loc a doua zi, pe domenii despre care nici nu stiam ca exista. Nici un interpret serios nu accepta astfel de angajamente si este spre binele clientului sa caute interpreti buni si calificati din timp si sa le ofere conditiile necesare pentru ca oamenii sa se poata achita la standarde inalte de treaba lor, care nu este usoara, cere un efort foarte mare si este foarte expusa. Interpretii se plang mai mult de aceste aspecte (neprimirea materialelor de referinta in timp util, lipsa conditiilor tehnice) care sunt foarte frustrante si ii impiedica sa-si faca treaba cum trebuie.

 

Bunele practici cer ca interpretii sa se familiarizeze cu terminologia specifica domeniului si subdomeniului respectiv, acest lucru se poate face foarte simplu pe baza materialelor de prezentare (in cazul unor conferinte, intalniri oficiale aceste materiale sunt disponibile cu mult timp inainte) sau pe baza unor materiale de referinta care exista in orice proiect (sper ca si in cazul Grundtvig J). Principiul de baza este ca pentru BINELE CLIENTULUI si al evenimentului, clientul trebuie sa transmita din timp interpretului materiale care sa-l ajute sa inteleaga domeniul de specialitate al evenimentului si sa-si pregateasca terminologia.

 

Interpretii pot participa la conferinte, intalniri, evenimente si sedinte despre zeci se domenii total diferite si la fel de complexe, de la ecografii pana la agricultura sau mai stiu eu ce altceva, toate cu terminologie complexa si care necesita timp pentru studiere si aprofundare. Pentru ca nu prea se angajeaza interpreti acolo unde limbajul este conversational, se angajeaza preponderent pentru evenimente pe domenii specializate. Nu-mi imaginez ca vreun client poate sa creada ca un interpret stapaneste terminologiile specializata in domenii atat de diverse la fel ca un profesionist (de fapt ca toti specialistii care iau cuvantul in fiecare domeniu si eveniment), insa daca se doreste ca evenimentele sa se desfasoare in bune conditii in privinta medierii lingvistice, atunci aceste reguli elementare trebuie respectate.

 

In ceea ce priveste voluntariatul, foarte OK, iti dau dreptate, Codruta. Chiar incurajam organizatiile care doresc sa utilizeze studenti de la MASTERATELE DE INTERPRETARIAT ca interpreti sa faca acest lucru pe baza de voluntariat, pentru ei este foarte util si fiecare experienta conteaza. Sustin voluntariatul cu toate regulile lui. Ar fi bine daca ar fi asa si in acest caz! Totusi daca liceenele respective erau voluntare de ce au fost platite si cu o suma mult mai mica decat s-a perceput de la invitati? Problema nu este de plata sau de voluntariat, ci de diferenta de bani. Vreau doar sa aflu cum au stat lucrurile in realitate, au fost voluntare sau au fost angajate ca prestatoare de servicii de interpretariat contra unei sume? Cum se poate angaja o persoana (probabil minora) pe post de interpret intr-un proiect international, sau si in acest caz Grundtvig-ul are reguli proprii si inovatoare (caz indoielnic in care va rog sa ma anuntati sa le scriu si eu oamenilor cum ar fi cazul sa stea treaba)? Si de ce suma perceputa de la invitati a fost mult mai mare si ce s-a intamplat cu diferenta, daca aceasta a existat. That’s not too much to ask, is it?

 

__________________________________

Directioneaza 1% din impozitul pe venit catre ATR !

Fii elocvent cu 1 procent ! Sustine profesia de traducator !

http://www.atr.org.ro/unprocent.html

_________________________________

Cristiana Coblis

President of the Romanian Translators Association (ATR)

Presedinte al Asociatiei Traducatorilor din Romania (ATR)

Cod fiscal: 16797125

Cont: RO95UNCR0700127145770ROL

Banca Unicredit Romania, Cluj-Napoca

 

http://www.atr.org.ro/

mailto:[EMAIL PROTECTED]

or: mailto:[EMAIL PROTECTED]

Tel/fax: 0264-596125

PO: Piata Cipariu nr. 11/17 Cluj-Napoca

­__________________________________

 



*** sustineti [romania_eu_list] prin 1% din impozitul pe 2005 -
detalii la http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/unulasuta.php ***









Yahoo! Groups Links

Raspunde prin e-mail lui