|
Draga
Codruta, That is
not the point si in plus, bunele practici in interpretariat nu au fost croite
dupa proiectele Grundtvig J Dimpotriva, cei care realizeaza proiecte de orice gen
trebuie sa se plieze si sa respecte deontologia profesionala a altor profesii
la fel cum o respecta pe a lor. Daca vrem sa amenajam niste birouri, nu le
cerem constructorilor sa le termine peste noapte sau pe loc, nu? Exact asa se
pune problema. Inainte ca interpretarea sa mearga snur, trebuie sa existe multa
pregatire (pe care clientul nu o vede, dar o apreciaza in rezultat, asta tine
de profesionalismul interpretului). Nu de putine ori am primit telefone de la
institutii in cautare disperata de interpreti pentru conferinte care aveau loc
a doua zi, pe domenii despre care nici nu stiam ca exista. Nici un interpret
serios nu accepta astfel de angajamente si este spre binele clientului sa caute
interpreti buni si calificati din timp si sa le ofere conditiile necesare
pentru ca oamenii sa se poata achita la standarde inalte de treaba lor, care nu
este usoara, cere un efort foarte mare si este foarte expusa. Interpretii se
plang mai mult de aceste aspecte (neprimirea materialelor de referinta in timp
util, lipsa conditiilor tehnice) care sunt foarte frustrante si ii impiedica
sa-si faca treaba cum trebuie. Bunele
practici cer ca interpretii sa se familiarizeze cu terminologia specifica
domeniului si subdomeniului respectiv, acest lucru se poate face foarte simplu
pe baza materialelor de prezentare (in cazul unor conferinte, intalniri
oficiale aceste materiale sunt disponibile cu mult timp inainte) sau pe baza
unor materiale de referinta care exista in orice proiect (sper ca si in cazul Grundtvig J). Principiul de baza este
ca pentru BINELE CLIENTULUI si al evenimentului, clientul trebuie sa transmita din
timp interpretului materiale care sa-l ajute sa inteleaga domeniul de
specialitate al evenimentului si sa-si pregateasca terminologia. Interpretii
pot participa la conferinte, intalniri, evenimente si sedinte despre zeci se
domenii total diferite si la fel de complexe, de la ecografii pana la
agricultura sau mai stiu eu ce altceva, toate cu terminologie complexa si care
necesita timp pentru studiere si aprofundare. Pentru ca nu prea se angajeaza
interpreti acolo unde limbajul este conversational, se angajeaza preponderent pentru
evenimente pe domenii specializate. Nu-mi imaginez ca vreun client poate sa
creada ca un interpret stapaneste terminologiile specializata in domenii atat
de diverse la fel ca un profesionist (de fapt ca toti specialistii care iau cuvantul
in fiecare domeniu si eveniment), insa daca se doreste ca evenimentele sa se
desfasoare in bune conditii in privinta medierii lingvistice, atunci aceste
reguli elementare trebuie respectate. In ceea ce
priveste voluntariatul, foarte OK, iti dau dreptate, Codruta. Chiar incurajam organizatiile
care doresc sa utilizeze studenti de la MASTERATELE DE INTERPRETARIAT ca
interpreti sa faca acest lucru pe baza de voluntariat, pentru ei este foarte
util si fiecare experienta conteaza. Sustin voluntariatul cu toate regulile lui.
Ar fi bine daca ar fi asa si in acest caz! Totusi daca liceenele respective
erau voluntare de ce au fost platite si cu o suma mult mai mica decat s-a
perceput de la invitati? Problema nu este de plata sau de voluntariat, ci de
diferenta de bani. Vreau doar sa aflu cum au stat lucrurile in realitate, au
fost voluntare sau au fost angajate ca prestatoare de servicii de
interpretariat contra unei sume? Cum se poate angaja o persoana (probabil minora)
pe post de interpret intr-un proiect international, sau si in acest caz Grundtvig-ul are reguli proprii si inovatoare (caz indoielnic in
care va rog sa ma anuntati sa le scriu si eu oamenilor cum ar fi cazul sa stea
treaba)? Si de ce suma perceputa de la invitati a fost mult mai mare si ce s-a
intamplat cu diferenta, daca aceasta a existat. That’s not too much to ask, is
it? __________________________________ Directioneaza 1% din impozitul pe venit catre
ATR ! Fii elocvent cu 1 procent ! Sustine profesia de
traducator ! http://www.atr.org.ro/unprocent.html _________________________________ Cristiana Coblis President of the Romanian Translators
Association (ATR) Presedinte al Asociatiei Traducatorilor din
Romania (ATR) Cod fiscal: 16797125 Cont: RO95UNCR0700127145770ROL Banca Unicredit Romania, Cluj-Napoca Tel/fax: 0264-596125 PO: Piata Cipariu nr. 11/17 Cluj-Napoca __________________________________ *** sustineti [romania_eu_list] prin 1% din impozitul pe 2005 - detalii la http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/unulasuta.php *** Yahoo! Groups Links
|
RE: [romania_eu_list] Jegmaneala NGO - de unde pana unde...
Cristina Coblis, ATR President Tue, 24 May 2005 14:20:10 -0700
- RE: [romania_eu_list] Jegmaneala NGO - de u... Cristina Coblis, ATR President
- Re: [romania_eu_list] Jegmaneala NGO -... CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA
- RE: [romania_eu_list] Jegmaneala N... Cristina Coblis, ATR President
- Re: [romania_eu_list] Jegmanea... Codruta
- RE: [romania_eu_list] Jegm... Cristina Coblis, ATR President
- Re: [romania_eu_list]... Codruta
- RE: [romania_eu_list] Jegmanea... Vali Nas
- RE: [romania_eu_list] Jegmaneala NGO -... Cristina Coblis, ATR President
- Re: [romania_eu_list] Jegmaneala N... Silvia
- Re: [romania_eu_list] Jegmanea... Administrator
- Re: [romania_eu_list] Jegmanea... Crina-TC
- Re: [romania_eu_list] Jegm... Administrator
- RE: [romania_eu_list]... Cristina Coblis, ATR President
- Re: [romania_eu_list] Jegm... Silvia
- Re: [romania_eu_list] Jegmaneala N... Codruta

