> studiile unor Jirecek, Weigand, Tagliavini etc. etc.? > Probabil astia si-au pierdut vremea, bata-i norocul sa-i bata! > Stiti cu ce s-au ocupat acesti lingvisti? Isi dadeau si > ei cu presupusul unde s-a format limba rom^na. Stiti la ce > concluzii au ajuns? Cica poporul rom^n s-ar fi format intr-o > zona care se suprapune astazi peste Valea Timocului (la > nord de linia Jirecek).
Valea Timocului e zona de locuire romaneasca din totdeauna. Aria etnogenezei romanesti e tot spatiul dintre Adriatica (azi dalmata si albaneza) si Marile Egee si Neagra. Frapant ca in perceptia "publicului larg" in special din epoca RPR & RSR + tranzitie, e retinuta numai ideea "Dacia pana la Dunare" si Sudul Dunarii deloc. Asta in pofida faptului ca pana si in anii de apogeu ai protocronismului ceausist in RSR s'a publicat fara intrerupere (si in scoli s'a predat, la istorie si la limba romana) de asemeni despre etnogeneza sud-dunareana si despre românimea sud-dunareana existenta pana in zilele noastre (si redescoperita de elita ignoranta din centrele Buc., Timisoara, Iasi, Cluj, Brasov, Craiova cam dupa 1997). Mai mult, in RPR si RSR a fost reeditat studiul istoricului preot ardelean Silviu Dragomir despre românimea sud-dunareana si istoria ei. In textele de specialitate n'a fost ocultata niciodata chestiunea asta, n'au fost ocultate nici "vlãhiile" mentionate acum 1000-1100 de ani de prin Grecia, nici istoria marelui stat româno-bulgar (al doilea tzarat) sub fratii Asan (Asen pe bulgareste). Bref: "publicul larg" nu se prinde ca teoria continuitatii dacoromane si a etnogenezei dpdv al mainstreamului romanesc cuprinde si aria etnogenetica propusa de teoreticienii "röslerieni"; nici ca exista autori romani (nume mari, ca Dimitrie Onciul, Al. Philippide) cu teorii similare + cu teoria "admigratiei", care autori au fost de asemenea republicati in RPR si RSR. > chiar nu ati auzit de dioceza Illyricum? > Stiati ca ea se suprapune Vaii Timicolui printre altele? Zona timoceana facu parte un pic mai devreme, intr'adevar, din regiunile daco-romane din dreapta Dunarii dupa ce ad'tia romana parasise Dacia Felix, si anume: Dacia mediterranea, Dacia ripensis, Moësia Superior, Moësia inferior si Dardania (care corespund *realmente* cu aria de raspandire a Romanilor, si anume a vorbitorilor dialectului *nostru*, "dacoromân", pana in zilele noastre). Harta administrativa a regiunilor imperiului dupa AD 400 http://people.freenet.de/rnggts/temp/hartaImpRO400.jpg http://people.freenet.de/rnggts/temp/hartaImpRo565.jpg Liniile lingvistice propuse de savantii Skok si Jirec^ek http://people.freenet.de/rnggts/temp/hartaLiniiSkokJirecek.jpg privind "granita" dintre ariile de raspandire a populatiei elenofone, pe de o parte, si populatiile "barbare" illyra, dacica & traca, pe de alta parte. In cea mai mare parte, liniile acestea corespund cu aria de raspandire in Balcani a populatiei romanofone, aceasta aflandu-se la Nord de aceste linii, cel putin pana la impactul avaro-slav, care a fragmentat (si subjugat) populatia romanofona si a mai avut efect... centrifug asupra ei (in sec. 6-7-8, adica era in care populatia romanofona devine una preponderent montana si pastorala, din vocabularul careia provin termeni specifici, precum brenze si bryndza, pe care altii (Slovacii) stiura recent sa-i puie la patent unioeuropean, in timp ce panvlahimea canta dramba pe buzë (l-am spelluit pe albaneza), din cauza modului cum isi cunoaste identitatea). > Numeroasele "dave" la sud de Dunare > si mormintele populatiei dovedesc aceasta asertiune. Davele la Sud de Dunare nu-s din cauza stramutarii Dacilor, ci din cauza ca aria locuita de diversele triburi de Daci nu se limita la Dunare, ci mai cuprindea o latime de zeci pana la peste 100 km la Sud, pe teritoriile Bulgariei si Serbiei de azi. Diverse populatii dacice (intre care Bessii, importanti pt. etnogeneza amanduror popoarelor: albanez si român), n'au locuit niciodata la N. de Dunare. (Iarasi: despre populatiile respective s'a scris cu lux de amanunte mai ales in timpul domniei lui Ceasca, si prin Magazinul istoric si diversele reviste si ziare pt. popularizarea protocronismului traco-dacic.) Cele mai multe dintre toponimele antice din regiune au continuitate in limbile care s'au impus dupa disparitia administratiei romane (bulgara, sarbo-croata, albaneza), spre deosebire de toponimia din Dacia Felix (Napoca/Napuca, Porolissum, Potaissa/Patauissa, Drobeta/Drubeta etc. ce n'au continuitate; pe teritoriul Daciei Felix extrem de putine sunt cele cu continuitate, poate Hâr$ova, poate Tãpia, poate Abrudul; continuitate au Motru, Cerna, Barzava, Timi$, Buzãu, Olt, Mures, Cris, Somes, Siret, Prut. > Iar identitatea de roman s-a raspandit in imperiul roman dupa > 212, datorita edictului Constitutio Antoniniana al lui Caracalla > prin care vietuitoarele libere ale imperiului capatau statutul > de romani. Cetatzenia romana, cives romanus, de unde si etnonimele Rumân, Român, Ar(o)mân, Rumãr/i. (Mai nou, unii interpreteaza si Rom ca fiind derivata din lat. Romanus, si nu din vreun idiom indic.) > Depinde ce intelegeti prin Romania. > Acest concept, pe vremea lui Constantin cel Mare insemna > Imperiul Roman. Daca intelegeti prin Romania teritoriul actual > al Rom^niei, va inselati. Dobrogea, nu se identifica cu Rom^nia. > Abia dupa 1877 devine Dobrogea teritoriu rom^nesc (cu o populatie > majoritar ne-rom^neasca). Dobrogea a fost dintotdeauna un > teritoriu grecesc. Nu. A fost un teritoriu dacic (un pic si scitic). Grecesti au fost numai coloniile citadine, ca Histria, Tomis, Callatis. Populatia din jur nu era ellenofona (chiar si surghiunitul Publius Ovidius Naso ne-o indica [ce pacat ca n'a lasat nimic scris despre cum era idiomul bastinasilor, idiom ce prinse a-l invata]). Mai tarziu, secole de-a randul Dobrogea fu tzara de du-te-vino pentru popoarele de tip turcic-iranic si catre finele mileniului I fu paman bulgaresc (neamul bulgaresc fiind format din "upper class" turcic+iranic, "working class" fiind de limba slava; pe urma, dupa intermezzo-ul lui Mirko cel Batran, din dinastia cumana Bassaraba, Dobrogea fu tzara a Türklarilor si a Tatarlarilor intr'adevar pana in 1877 (dupa cum se vede si din toponimie: Agigea, Medgidia, Mangalia, Babadag, Tekîrgöl, Adamclisi etc.) > bisericii romanesti ortodoxe. Aiureli. Sf. Andrei, un evreu, > un crestin, a perpetuat mesajul lui Hristos printre coetnicii > sai, evreii. Si printre Evrei, dar nu numai, intrucat tocmai prin Hristos si mesajul sau apare un novum: religia era de propovaduit printre toate noroadele. Vezi si mesajul clar care razbate din vedenia lui $imon Petru relativa la ritualul ospatului la care centurionul roman nu mai era de privit drept "necurat". Nu-i slobod sa treci peste elementul acesta fundamental - fara care crestinismul in sanul imperiului si apoi in toata lumea n'ar fi avut nici o $ansa si nu s'ar fi ajuns nici la disputele legate de chestiunea pomenita in Subject Line. (Nu-i vorba ca nu s'ar fi ajuns la ele nici daca inainte de 1000 iconocla$tii ar fi fost cei care si-ar fi impus punctul de vedere -- care-i impartasit de celelalte doua monoteisme ale lui Tetragrammaton: mozaismul si mohamedanismul. ;-)) > Constantin cel Mare (cel care muta capitala la Constantinopol) "A doua Roma" > este nascut la Nis (Valea Timocului). Ni$ < Naissus > Galerius, imparatul roman din perioada 305 - 311, nascut la > Serdica dintr-o mama daca, propusese schimbarea denumirii > imperiului in cea de "Imperiul Dac". Oare de ce? > > Fiindca Galerius, Constantin si o intreaga pleiada de imparati > pana la Iustinian, s-au nascut in zona Nisului (astazi Valea > Timocului), o zona care apartinea provinciei Dacia (sud dunareana), > o zona locuita de dacii refugiati la sud de Dunare, o zona > deosebit de bogata din moment ce a reusit sa finanteze o armata, > care a propulsat o serie de imparati romani. Toate acestea au fost popularizate cu varf si indesat in perioada de maxima vrie ideologica ceausista. Deci "publicul larg" tre' sa fi retinut cate ceva. :-) > Latinitatea Balcanilor este deosebit de puternica pana > prin secolul VI, cand datorita invaziei avarilor si a slavilor > ea este subrezita economic, de unde decaderea militara si ulterior > politica si culturala. Cercetarea arheologica in Iugo si Bulgaria arata clar ca centrele urbane erau bine angrenate deopotriva in reteaua administrativa laica romana si bisericeasca. Dezastrul incepu aprox. cu 604 - epoca pentru care urmele incendiului si prapadului sunt cele mai mari. (BTW, arheologii ne co- munica si faptul ca, in baza inventarului necropolelor crestine, se poate trage concluzia ca germanicii, de ex. Gepizii, avura convietuire, incl. religioasa, cu populatia romanica, ceea ce poate da peste cap supozitiile despre existentza sau inexistentza de germanisme vechi din vocabularul limbii române -- intrucat "roeslerienii" afirma ca "dacoromanii" nu s'au intalnit cu Gotii, Gepizii etc., iar evidentzele arata ca da, ceea ce duce la cvasiconcluzia "$i la ce le-o folosit?" :-)) De retinut si faptul ca dupa sec. 6-7, Imperiul Roman de Est, in straturile sale conducatoare, administrative si culte, s'a grecizat. Si inca in asa fel, incat continuatorii romanismului, native-speakerii, erau numai populatia romanica; dar aceasta... vegeta, cvasinecunoscuta, prin vagaunile Balcanilor, dincolo de prezumtivele linii lingvistice propuse de cercetatorii Skok si Jirec^ek. D'acolo, unii Straromâni s'au miscat inspre Sud (dupa toti indicii si markerii) ajungand sa faca "headlines" de epoca in Grecia (pardon: in Romania, adica Imperiul Roman de Est). Insa tarziu de tot, extrem de tarziu: in secolul 10. Tare mult timp se scursese de la trecerea oraselor romane din Daciile sud-dunarene si din Moesii prin foc si sabie in invaziile avaro-slave (peste trei secole). > radacinele crestine ale rom^nilor sunt de la Constantinopolul > de limba latina, de la imparati latini ai Constantinopolului > (a se vedea limbajul arhaic latin crestin la rom^ni, unic > de altfel printre toate popoarele crestine). Vocabularul crestinesc primordial, de baza, din limba romana e latinesc. Peste acesta s'a suprapus vocabular grecesc intermediat de limba bulgara (e.g. (1) Doamne, si (2) miluieste / ciudat insa cum s'a impus <mantuitorul>, un... maghiarism, care inseamna "salvatorul, izbavitorul"). > Vreo 400 de ani, > rom^nii practic au trait izolati, rupti de orice ierarhie > religioasa, in plus comunitatile latinofone (stramosii rom^nilor) > traiau separate, raspandite pe un areal foarte intins. Termenul romanesc <biserica>, din <basilica>, cu ambele sensuri, laca$ de cult & institutia, e de maxima importanta, intrucat indica ramanerea populatiei straromânesti... pe dinafara. Si anume din momentul in care atat in aria de jurisdictie a episcopului de Roma, cat si in aceea a episcopului de Constan- tinopol se impune termenul (tot grecesc la origine) <ecclesia> (cf. chiesa, iglesia, église). Si aici e aici: noi nu-l avem, nu l-am mostenit. Culmea culmilor fiind ca fratii nostri Albanezii (care-s dupa toate probabilitatile Daci, nu Illyri, deci nu cum sustine mitologia lor de stat) il au (nu stiu daca mo$tenit): kjeshë (sper ca n'am gresit spellingul), pronuntzat chie$ã, fiind deci tare apropiat de italianul chiesa. Deci, dupa toate probabilitatile, grosul straromanimii s'a aflat, in momente hotaritoare pt. fixarea vocabularului de baza, in afara unor relatii stranse, adica riguroase, cu ierarhia Bisericii (fie cea a Romei, fie cea a Constantinopolului). >> Cu 3 sute de ani inainte nu exista nici un singur greco-catolic ! > > la 1550 rutenii sunt primii inglobati in biserica greco-catolica. De mentionat ca, din sec. 16, ortodoc$ii din Ardeal au fost puternic influentati de protestanti (mai ales sa$i), care au vrut sa-i atraga de partea lor (in cadrul competitiei, pe atunci, acerbe, cu catolicismul). E un pic mai putin cunoscut, dar si lucrul asta publicat, popularizat, atat sub Dej, cat si sub Cea$ca, ca s'au straduit si principii si grofii unguri trecuti la protestantism. Astfel, prin 1508 (sper sa nu gresesc anul), fu publicat (la Cluj pare-mi-se) text de Scriptura in limba romana cu litere latinesti si dupa reguli de scris unguresti. Din initiativa voievodului (caruia i-am uitat numele). Cred ca amanuntele astea-s trecute in revista si in compendiul de istorie pt. elevi, facut de Giure$ti. >> Diferenta intre greco-ortodox si greco-catolic consta in cei cativa >> "monseniori" mai slabi de ingeri, care au semnat pactul cu diavolul > >ca sa isi pastreze scaunul episcopal! > > sau poate care au avut curajul sa salveze pe rom^ni de la o > asimilare de protestanti, calvinii maghiari fiind foarte > eficienti, comunitati intregi din Secuime sunt astazi la origine > rom^ni trecuti la calvinism in sec. XVI. Just. > practic Scoala Ardeleana formeaza conceptul national rom^nesc. > Adica nu avem aici nici "daca" si nici un "parca". Fapte d-le! Au facut si astea parte din curriculumul predarii istoriei Romanilor in scoli si in cartile si periodicele de popularizare pt. "publicul larg". Atat sub Dej, cat si sub Cea$ca, cat si in regatul Romania. Niciodata n'a fost ocultat travaliul depus de Micu, Maior, $incai, precum si de generatiile ulterioare, Lazãr, Cipariu, Treboniu Laurian si altii, incl. in cele doua "prin- tzipaturi" d'abia iesite din letargia fanariotizata. Unul dintre oamenii generatiilor cu idei noi fu Aaron Pumnu, dascalul din Tschernowitz al elevului moldovean Michael Eminowitz, pe care publicistul oradean Iosif Vulcan l-a "rebotezat" Eminescu. > Mousa Stefan g
